Oficiali: Pentagonul ia în calcul reducerea cu mii de militari a efectivelor din Europa. Ce mișcare poate face Putin acum
Oficiali de rang înalt din cadrul Departamentului Apărării al SUA analizează o propunere care prevede retragerea a până la 10.000 de militari din Europa de Est, potrivit a șase oficiali americani și europeni care au fost informați în legătură cu acest plan. Această posibilă decizie provoacă îngrijorare de ambele părți ale Atlanticului, fiind percepută ca un semnal de încurajare pentru președintele rus Vladimir Putin, anunță NBCNEWS.
Unitățile vizate fac parte din contingentul de aproximativ 20.000 de militari pe care administrația Biden i-a desfășurat în 2022 pentru a consolida apărarea țărilor aflate la granița cu Ucraina, imediat după invazia rusă. Deși cifrele exacte sunt încă în discuție, propunerea ar putea presupune retragerea a până la jumătate din forțele trimise de președintele Biden.
Discuțiile interne privind reducerea prezenței militare americane în România și Polonia au loc într-un context în care fostul președinte Donald Trump încearcă să-l convingă pe Putin să accepte un acord de încetare a focului.
Cei șase oficiali americani și europeni, care au dorit să-și păstreze anonimatul, au dezvăluit detalii despre această propunere care nu au mai fost făcute publice până acum. Dacă Pentagonul va adopta planul, vor fi alimentate temerile că Statele Unite își abandonează vechii aliați din Europa, care consideră Rusia o amenințare tot mai mare, au explicat oficiali europeni.
„Rușii ar interpreta o reducere a trupelor americane drept o slăbire a descurajării, ceea ce le-ar crește disponibilitatea de a interveni în diverse moduri pe continentul european,” a declarat Seth Jones, vicepreședinte la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).
Administrația Trump a fost clară în privința așteptării ca aliații europeni să-și asume o mai mare responsabilitate pentru propria securitate, astfel încât Statele Unite să-și poată concentra resursele militare asupra Chinei și altor priorități globale.
În prima sa vizită externă în calitate de secretar al Apărării, Pete Hegseth a afirmat, într-un discurs susținut la Bruxelles în luna februarie, că „realitățile strategice dure împiedică Statele Unite ale Americii să se concentreze cu prioritate pe securitatea Europei.” Hegseth a adăugat că SUA vor acorda prioritate securizării propriei frontiere sudice și contracarării Chinei.
Elbridge Colby, care urmează să fie confirmat de Senat în funcția de consilier principal al Pentagonului și al treilea oficial ca importanță, a cerut o concentrare sporită asupra Chinei. Colby s-a declarat împotriva alocării de resurse suplimentare pentru Ucraina și a pledat pentru reducerea efectivelor americane din Europa în favoarea priorității strategice din Asia.
Senatorul Roger Wicker, republican din Mississippi și președinte al Comisiei pentru Servicii Armate, a părut să critice această abordare în cadrul unei audieri desfășurate joi. „Există unii care cred că acum este momentul pentru o reducere drastică a amprentei militare americane în Europa,” a spus el, fără a da detalii.
„Sunt îngrijorat de acele opinii profund greșite și periculoase pe care le au unii birocrați de rang mediu din cadrul Departamentului Apărării,” a adăugat el, fără să nominalizeze oficialii vizați. „Ei lucrează pentru a împinge SUA spre o retragere din Europa și adesea o fac fără a se coordona cu secretarul Apărării.”
Un purtător de cuvânt al Pentagonului nu a răspuns solicitării NBC News pentru comentarii. Armata americană a refuzat să comenteze.
„Președintele evaluează constant dislocările și prioritățile pentru a se asigura că pune America pe primul loc,” a declarat Brian Hughes, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, pentru NBC News.
În contextul reducerilor bugetare de la Pentagon din timpul administrației Trump, diminuarea prezenței militare americane în Europa ar elibera resurse, eventual pentru zona Indo-Pacifică, pe care oficialii administrației o consideră o prioritate strategică mai importantă. Anularea desfășurării de unități de luptă în Europa de Est ar putea, de asemenea, aduce economii pentru Armată, care dorește să investească mai mult în echipamente și armament inovator.
Aproximativ 80.000 de soldați americani sunt staționați în Europa. După declanșarea războiului de către Rusia, parlamentari din ambele partide au susținut o prezență militară americană puternică de-a lungul flancului estic al NATO, considerând-o un semnal important pentru Putin că Statele Unite rămân angajate în apărarea acelor state de frontieră.
Însă Trump a candidat promițând o încheiere rapidă a războiului și acum insistă asupra unui acord de încetare a focului. Poziția sa diferă radical de cea a lui Biden, care a promis că va sprijini Ucraina cu arme și asistență atât timp cât va fi nevoie pentru ca țara să învingă.
Trump a exercitat presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta concesii din start. A suspendat asistența militară și de informații timp de o săptămână după un conflict public cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și nu a făcut nicio promisiune clară în privința sprijinului militar american pe viitor.
Ben Hodges, general în rezervă cu trei stele, care a condus forțele terestre americane în Europa, a declarat că se întreabă ce tip de analiză a fost realizată înainte ca oficialii să ia în calcul această retragere.
„Vom avea o capacitate de descurajare mult diminuată,” a spus el. „Sigur, Polonia își dezvoltă capacitățile, și România face progrese, la fel și alte țări europene, dar va rămâne un gol care va trebui acoperit.”
Rusia desfășoară un amplu proces de reconstrucție și reformă militară, care include modernizarea echipamentelor și creșterea producției de armament, potrivit unei evaluări a serviciilor de informații daneze publicate în februarie.
Dacă războiul din Ucraina se încheie sau este înghețat printr-un acord de încetare a focului, Rusia ar putea fi capabilă să lanseze un război de amploare în Europa de Est în următorii cinci ani, dacă NATO nu-și consolidează apărarea, menționează raportul.
