Istoria rescrisă la porțile Capitalei. Ce descoperiri spectaculoase au fost făcute la situl milenar Glina-Bălăceanca, la un secol de la primele săpături
La doar 25 de minute de centrul Bucureștiului, la granița dintre localitățile Glina și Bălăceanca din județul Ilfov, un sit arheologic de o valoare inestimabilă continuă să dezvăluie secretele comunităților preistorice de acum mii de ani. Campania din vara anului 2026 are o semnificație istorică deosebită, marcând exact 100 de ani de la primele cercetări inițiate pe acest teren în 1926 de reputatul arheolog Ion Nestor.
Rezultatele obținute în acest an sunt deja considerate printre cele mai impresionante din întreaga istorie a cercetărilor de la Glina-Bălăceanca.
Cercetări de anvergură pe un „tell” cu o istorie de mii de ani
Situl Glina-Bălăceanca reprezintă unul dintre cele mai importante complexe arheologice preistorice din sudul țării. Movila artificială (sau tell-ul) este alcătuită din mai multe straturi suprapuse de locuire: de la epoca bronzului timpuriu, specifice culturii Glina (2800–2300 î.Hr.), până la straturi mult mai vechi din eneolitic, atribuite culturilor Boian și Gumelnița (5000–4000 î.Hr.).
Săpăturile din acest an fac parte din proiectul multidisciplinar „Preistoria de la porțile de sud-est ale Bucureștiului”. Proiectul este coordonat de Muzeul Municipiului București, în parteneriat cu Universitatea din București, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Muzeul Național de Istorie a României și Primăria Comunei Cernica.
Descoperiri spectaculoase: figurina antropomorfă și gropile de provizii
În secțiunea S1-C, echipa a identificat o locuință nearsă aparținând culturii Gumelnița, veche de circa 6.500 de ani, păstrând pereți din lut galben, șanțuri de stâlpi și podele din lut bătătorit. În nivelul de abandon al acesteia s-a aflat și marea surpriză: o figurină antropomorfă intactă, o mărturie rară a artei și credințelor din acea perioadă. În aceeași zonă au fost excavate unelte din os și silex, vase sparte și urme de construcții suprapuse ce ar putea aparține culturii Boian.
Un alt element de interes îl reprezintă gropile adânci găsite în secțiunea S1-A. Cu o adâncime de peste 2,5 metri și un diametru la bază de doi metri, aceste spații asociate culturii Gumelnița erau cel mai probabil folosite pentru depozitarea proviziilor, însă modul în care au afectat stratul mai vechi (Boian) ridică noi întrebări privind succesiunea comunităților.
Totodată, în secțiunea S3, cercetătorii au descoperit o locuință incendiată din epoca bronzului (cultura Glina). Rotițele miniaturale din lut ars găsite acolo oferă indicii valoroase despre mijloacele și tehnologiile de transport utilizate în preistorie.
Urmele prezentului și deschiderea către public
Din păcate, arheologii s-au lovit și de intervenții neautorizate. În secțiunea S4 a fost descoperit un tranșeu realizat mecanic în trecutul recent, cel mai probabil în căutare de morminte.
Deși nu au fost găsite morminte, arheologii au identificat șanțuri preistorice pentru stâlpi și au reușit să dateze orientativ săpătura ilegală după o doză de bere abandonată în pământ.
Situl își dorește să aducă istoria mai aproape de oameni. Așadar, pe 18 iulie, copiii au fost invitați să fie „Arheologi pentru o zi” în cadrul unui atelier interactiv, iar pe 21 iulie, Muzeul Municipiului București a organizat Ziua Porților Deschise, permițând vizitatorilor să vadă live artefactele și să discute cu specialiștii.
Situl arheologic Glina-Bălăceanca rămâne deschis atenției publice pe drumul DJ301A (imediat după pasajul peste autostrada A0), fiind o adevărată fereastră deschisă către viața primilor oameni care au populat aceste spații.
