Ilie Bolojan dezvăluie cine sunt „șobolanii din cămară”: „Niște companii, ca să nu spun băieți deștepți, și-au făcut documente”
După ce a folosit expresia „șobolanii din cămară” într-o intervenție recentă la Euronews, Ilie Bolojan a revenit cu explicații detaliate în cadrul unei conferințe de presă. Premierul a clarificat că nu a vizat persoane anume, ci situații și mecanisme care au generat pierderi majore pentru stat și au fost ascunse până acum.
Întrebat direct „cine au fost șobolanii deranjați”, Ilie Bolojan a detaliat contextul în care a folosit această expresie, insistând asupra ideii de nereguli ascunse în sistem.
Explicația metaforei lui Ilie Bolojan: problemele ascunse din sistem. Din declarația premierului reiese că expresia „șobolanii din cămară” nu vizează persoane concrete, ci blocaje în sistemul energetic, practici care limitează investițiile, mecanisme de evaziune fiscală, disfuncționalități în companiile de stat
Bolojan a folosit această imagine pentru a descrie situațiile care nu erau vizibile până la momentul în care au fost expuse public.
Declarația integrală a lui Ilie Bolojan la conferința de presă după ruptura de PSD. Cine sunt șobolanii?
„Când am aprins lumina, înseamnă situații inacceptabile, înseamnă lucruri care generează pierderi grave pentru România, care au fost ținute într-o zonă în care n-au fost vizibile și simpla punere a reflectoarelor pe aceste probleme nu va mai permite, indiferent ce se va întâmpla, să se continue aceste lucruri.
Și am dat un exemplu fără echivoc și vă rog să vă gândiți: pentru a avea o energie mai ieftină pentru firmele din România și pentru cetățenii României, trebuie să avem mai multă producție de energie, pentru că avem un deficit de energie, trebuie să avem mai multă stocare, pentru că avem o componentă, aproximativ un sfert, care se produce într-o variantă în care e foarte volatilă, prea multă la prânz și prea puțină seara, și trebuie să avem adaosuri rezonabile pe piața de comercializare a energiei.
Și ce s-a întâmplat în această perioadă? În loc să creăm condiții pentru ca mai mulți producători să se poată lega, să facă investiții la rețelele noastre, am blocat, practic, accesul acestei rețele.
Și gândiți-vă că ultimii doi ani de zile, doar în ultimii doi ani de zile, s-au emis peste 40.000 de megawați autorizații de racordare la aceste rețele și avem în total emise 80.000 de megawați, în condițiile în care România are nevoie de maxim 9.000 de megawați.
Deci, practic, niște companii, ca să nu spun băieți deștepți, și-au făcut documente doar scriptice prin care au blocat, practic, accesul. Se vede clar că aceste proiecte nu evoluează, nu sunt puse în practică, dar dacă un investitor serios mâine vrea să facă o investiție importantă în România, nu poate să o facă pentru că nu are acces.
Sau cumpără un proiect cu sume foarte mari de bani, dacă vrea să câștige ceva timp, sau începe o procedură de autorizare care îi impune niște costuri de întărire de rețea, adică de extinderea rețelelor ca să poată să introducă până la un nod mai mare sume importante care îi fac probabil investiția nerentabilă.
Și este anormal să se întâmple așa ceva pentru că interesul țării noastre este să avem mai multă producție, acces liber, să finalizăm investiții.
Iar cei care au acceptat această situație, cei care n-au văzut că nu mai există locuri și totuși emiteau ATR-uri, cei care n-au făcut o strategie, cum sunt cei de la Transelectrica, aici avem nevoie de stocare pentru că se văd unde sunt problemele, înseamnă că erau în acea cămară unde a fost nevoie să aprindem lumina.
Vă rog să vă gândiți la ceea ce a însemnat evaziunea pe combustibil, pentru că, așa cum știți, o parte din costul combustibilului importantă înseamnă accize și taxe.
Ori în condițiile în care aveam foarte multe antrepozite fiscale și o bună parte din vânzările de combustibil se făceau între firme și mult mai puține prin stațiile de combustibil și am interzis continuarea acestei proceduri, în așa fel încât de la începutul acestei luni să nu te poți autoriza decât la nivel central, în condiții în care depui niște garanții serioase care să garanteze că firmele serioase pot face antrepozite fiscale și nu firme care doar folosesc această politică pentru a face evaziune, înseamnă că și aici este o zonă importantă.
Vă rog să vă gândiți la companiile de stat, unde e adevărat capacitatea de a interveni, cum a fost în cazul antrepozitelor fiscale, este redusă. Pentru că dacă ți-ai făcut niște contracte de management care îți dau doar drepturi și autoritatea tutelară nu vrea să ți le revizuiască sau nu are forța asta, atunci pățim ca la Salrom, în care produci niște pagube, sigur partajate cu Apele Române, nu e foarte clar în ce pondere este responsabilitatea, la Salina Praid, și rămâi în continuare director, bine mersi.
Aceste lucruri înseamnă că nu mai putem tolera aceste aspecte și de asta am făcut această comparație și consider că trebuie să ținem lumina aprinsă în cât mai multe locuri.
Pentru că transparența și corectitudinea este o condiție necesară pentru a avea o bună guvernare. Altfel, resursele pe care le încasăm de la cetățeni, economiile pe care le facem sunt anulate de aceste pierderi, de ineficiență și nu mai putem să mergem în formula asta.”
Afirmația despre „șobolanii din cămară” a fost făcută inițial într-un interviu la Euronews și a fost interpretată în diferite moduri în spațiul public.
Comentarii