Friedrich Merz devine cancelar al Germaniei după o a doua încercare, la câteva ore după o înfrângere șocantă

Friedrich Merz, candidatul CDU, a câștigat, marți, votul parlamentar pentru a deveni cancelarul Germaniei, în urma unei a doua încercări, la doar câteva ore după o înfrângere neașteptată ce a semnalat disensiuni adânci în cadrul coaliției sale. Votul a avut loc într-o sesiune organizată pe repede înainte, în care 325 de deputați au aprobat ascensiunea lui Merz — mai mult decât cele 316 voturi necesare pentru validarea numirii sale.

Merz, care câștigase alegerile din februarie și a anunțat în luna martie formarea unei coaliții guvernamentale, a suferit un eșec surprinzător la primul vot al zilei, fiind cu șase voturi mai puțin decât era necesar pentru a deveni cancelarul țării. Această înfrângere neașteptată a adâncit incertitudinea politică și a stârnit speculații despre o perioadă de instabilitate pentru Germania.

Deși a fost aprobat de președintele Germaniei pentru a deveni oficial cancelarul, Merz își va începe mandatul pe un teren instabil. Rezultatele votului de marți au arătat reticența unor membri ai coaliției sale, iar victoria sa a oferit o oportunitate noii forțe politice de extremă dreapta, AfD, care a câștigat teren în ultimele luni. În februarie, CDU câștigase alegerile, dar nu reușise să obțină majoritatea absolută, ceea ce a dus la formarea unei coaliții cu social-democrații (SPD), o combinație rară între cele două grupuri politice tradiționale din Germania. Această alianță a fost considerată esențială pentru a împiedica AfD, care a obținut locul al doilea în alegeri, să ajungă la guvernare.

Coaliția CDU-SPD are în total 328 de locuri, iar votul pentru aprobarea unui cancelar este, în mod tradițional, o formalitate. Totuși, evenimentele de marți au arătat cât de fragilă este această alianță, iar faptul că Merz nu a câștigat la prima încercare a adâncit îngrijorările legate de unitatea coaliției și de viitorul politic al liderului CDU.

Provocările din perioada premergătoare alegerilor

Eșecul surprinzător al lui Merz a venit după săptămâni întregi de atacuri din partea AfD și în contextul presiunii internaționale exercitate asupra Germaniei de administrația Trump. Acesta a dezvăluit fisuri încă nesoluționate în cadrul coaliției între CDU și SPD, o „căsătorie de conveniență” care ar putea să nu rămână stabilă pe termen lung. Deși votul a fost secret, iar numele celor care au defecat din tabăra lui Merz ar putea să nu fie niciodată dezvăluite, un lucru este cert: mandatul său începe într-o atmosferă de incertitudine.

Cu toate acestea, Merz își propune să adopte o agendă politică agresivă. În martie, el a câștigat o majoritate de două treimi în parlament pentru a modifica „frâna de datorie” constituțională a Germaniei, un mecanism destinat să limiteze împrumuturile guvernamentale. De asemenea, el vizează o accelerare a cheltuielilor pentru apărare, ca parte a unei revizuiri semnificative a politicii de securitate a Germaniei, cunoscută sub numele de „Zeitenwende” — „punctul de cotitură”. Această politică a fost inițiată de fostul cancelar Olaf Scholz și prevede modernizarea unei armate germane învechite, având în vedere contextul geopolitic tensionat, în special după amenințările administrației Trump de a retrage sprijinul pentru Ucraina și de a reduce garanțiile de securitate pentru Europa.

La scurt timp după victoria sa din al doilea vot, președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a subliniat importanța unei Germaniei mai puternice și a unei implicări mai mari a acesteia în afacerile europene și transatlantice.

„Sperăm sincer ca Germania să devină și mai puternică și să vedem mai mult leadership german în afacerile europene și transatlantice”, a scris Zelensky pe platforma X. „Acest lucru este deosebit de important pentru viitorul Europei, iar unitatea noastră va fi cheia.”, scrie CNN.com.