De ce seacă Dunărea, deși în România au căzut ploi torențiale. Explicația vine din Germania și Austria

În ultimele săptămâni, ploile abundente au făcut ravagii în mai multe județe din România, însă Dunărea continuă să scadă și se apropie de unul dintre cele mai mici debite din ultimii ani. Deși pare un paradox, explicația nu are legătură cu vremea din țara noastră, ci cu seceta severă care afectează Germania, Austria și alte state traversate de fluviu.

Mulți români se întreabă de ce Dunărea continuă să sece, în condițiile în care luna iulie a adus ploi torențiale și cantități importante de precipitații în numeroase regiuni ale țării.

Potrivit unei analize realizate de Meteoplus, răspunsul este simplu: Dunărea nu este alimentată în principal de ploile care cad în România. Fluviul izvorăște din Munții Pădurea Neagră, în sud-vestul Germaniei, și străbate aproape 2.850 de kilometri înainte de a ajunge în Marea Neagră. Până să intre în România, colectează apa dintr-un bazin hidrografic uriaș, care se întinde pe teritoriul a 19 state europene.

Astfel, debitul măsurat la Baziaș, locul unde Dunărea intră în România, depinde în primul rând de cantitatea de apă care vine din Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația și Serbia, nu de precipitațiile căzute în sudul sau estul României.

În ultimele luni, o mare parte din bazinul Dunării s-a confruntat cu un deficit major de precipitații și cu valuri repetate de căldură.

Germania, Austria, Slovacia, Ungaria și alte state din Europa Centrală au înregistrat perioade lungi fără ploi importante, iar marii afluenți ai Dunării – precum Inn, Drava, Sava sau Tisa – transportă acum mult mai puțină apă decât în mod normal.

Consecința este că Dunărea ajunge deja cu un debit redus la intrarea în România.

Potrivit prognozelor citate de Meteoplus, debitul la Baziaș ar putea coborî până la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă, de peste trei ori mai mic decât media multianuală pentru această perioadă, care depășește 4.700 de metri cubi pe secundă.

Situația este vizibilă încă din zona în care se formează fluviul.

În landul Baden-Württemberg, din sud-vestul Germaniei, majoritatea stațiilor hidrologice indică niveluri extrem de scăzute ale râurilor. Datele autorităților arată că aproape trei sferturi dintre punctele de monitorizare înregistrau, la sfârșitul lunii iulie, valori considerate critice.

Meteorologii explică faptul că seceta actuală este rezultatul unui deficit de precipitații acumulat pe parcursul mai multor luni. În iulie, în regiune au căzut doar aproximativ o treime din cantitățile normale de ploaie, iar nici furtunile de vară nu au reușit să refacă rezervele de apă.

Apa provenită din ploile torențiale se scurge rapid la suprafață, în timp ce solul foarte uscat nu reușește să o absoarbă eficient. Din acest motiv, nivelul râurilor crește doar temporar, după care revine rapid pe un trend descendent.

Și pe sectorul austriac al Dunării efectele secetei sunt evidente.

În regiunea Wachau, una dintre cele mai cunoscute zone de pe cursul fluviului, nivelul apei a coborât atât de mult încât au ieșit la suprafață stânci care, în mod normal, sunt complet acoperite de apă.

La una dintre stațiile hidrometrice, nivelul a fost atât de redus încât rigla folosită pentru măsurători nu mai atingea suprafața fluviului.

Navigația este afectată, iar unele feriboturi și nave de croazieră au fost obligate să își modifice traseele sau să reducă încărcătura pentru a putea circula în siguranță.

În plus, hidrocentralele de pe Dunăre produc cu aproximativ 30% mai puțină energie decât într-un an obișnuit, din cauza debitului foarte scăzut.

Nivelul redus al apei afectează și fauna fluviului.

În unele zone puțin adânci din Austria, temperatura apei a ajuns la aproximativ 30 de grade Celsius. În aceste condiții, cantitatea de oxigen dizolvat scade, iar peștii au tot mai puține șanse de supraviețuire.

Pescarii și autoritățile încearcă să salveze exemplarele mari mutându-le în ape mai adânci și mai reci, însă puietul este mult mai vulnerabil.

Specialiștii spun că fluviul nu își va reveni în urma câtorva furtuni locale, nici măcar dacă acestea sunt puternice.

După luni întregi de secetă, este nevoie de precipitații consistente și repetate în întreg bazinul superior și mijlociu al Dunării pentru ca râurile, lacurile și pânza freatică să se refacă.

Potrivit prognozelor Meteoplus, debitul Dunării la intrarea în România ar putea rămâne foarte scăzut până în jurul datei de 10-12 august. O creștere lentă este posibilă în a doua parte a lunii, însă aceasta depinde aproape în totalitate de ploile care vor cădea în Germania, Austria și în celelalte regiuni traversate de marii afluenți ai fluviului.

Concluzia specialiștilor este clară: deși România a avut episoade de ploi abundente, acestea nu pot compensa lipsa de apă acumulată pe parcursul a mii de kilometri de-a lungul Dunării. Fluviul reflectă starea întregului său bazin hidrografic, iar în prezent Europa Centrală traversează una dintre cele mai dificile perioade de secetă din ultimii ani.