Eurostat: Românii, în topul europenilor care nu-și permit o masă potrivită. Țara noastră, la limita sărăciei

Suntem campioni în ceea ce privește mâncarea nesănătoasă. Însă nu vrem să mâncăm sănătos sau nu ne permitem? În fapt, românul ar vrea să pună un pește sau orice carne pe masă, însă valul de scumpiri din ultimii ani a adus omul de rând la limita sărăciei, astfel că românii nu-și mai permit nici legume bogate în proteine, nici carne sănătoasă. Potrivit Eurostat, România este una dintre țările din Europa cu cei mai mulți cetățeni care nu au bani să-și asigure o masă adecvată.

Eurostat anunță că în 2023, 9.5% din populația Europei nu-și permitea o masă care să conțină carne, pește sau o legumă bogată în proteine nici măcar la două zile. Potrivit ultimelor studii, procentul a crescut cu 1,2% în 2023 față de 2022, când procentul era de 8,3%.

Conform datelor furnizate de Eurostat, în anul 2023, unul din zece europeni nu permitea o masă care să includă carne, pește sau un echivalent vegetal o dată la două zile.

În ceea ce privește persoanele expuse riscului de sărăcie, în 2023, ponderea la nivelul UE a fost de 22,3 %, ceea ce indică o creștere de 2,6 puncte procentuale comparativ cu 2022 (19,7 %).

La nivel național, țările expuse riscului de sărăcie, cu cetățeni care nu își pot permite o masă adecvată au fost Slovacia (45,7%), urmată de Ungaria (44,9%) și Bulgaria (40,2%). Pe de altă parte, cea mai mică proporție a fost înregistrată în Irlanda (4,2%), urmată de Cipru (5,0%) și Portugalia (5,9%).

În UE, diferența dintre populația totală și cea expusă riscului de sărăcie în ceea ce privește asigurarea unei mese corespunzătoare a fost de 12,8 pp. La nivel de țară, Ungaria a raportat cea mai mare diferență, de 30,2 pp, urmată de Slovacia (27,9 pp) și Grecia (27,3 pp). În schimb, Suedia, Cipru, Luxemburg, Portugalia și Irlanda au raportat cele mai mici diferențe, toate sub 4,0 pp.

Capacitatea de a-și permite o masă cu carne, pește sau echivalent vegetarian la fiecare două zile se numără printre elementele observate la nivelul gospodăriilor pentru a calcula rata deprivării materiale și sociale. Mesele cu pește, carne sau legume bogate în proteine se numără printre indicatorii principali ai Pilonului european al drepturilor sociale - Tabloul de bord social al indicatorilor.

Ce semnifică, de fapt, această masă adecvată? Este vorba de posibilitatea financiară de a-ți asigura o masă cu pește, carne sau legume bogate în proteine. Nici țara noastră nu stă mai bine la acest capitol, așa că România se numără printre țările ai cărora cetățeni nu-și permit o masă potrivită. Procentul a mai scăzut în 2023 față de 2022, însă numărul românilor care nu dispun de bani pentru a-și asigura hrană sănătoasă este în continuare destul de mare.

În 2023, Eurostat anunța că în 2022, 8,3% din populația UE nu și-a putut permite o masă care să conțină carne, pește sau un echivalent vegetarian la fiecare două zile, cu un punct procentual (pp) mai mult în comparație cu 2021 (7,3%). În plus, luând în considerare persoanele expuse riscului de sărăcie, în 2022 ponderea la nivelul UE a fost de 19,7%, cu 2,2 pp mai mare decât în 2021 (17,5%).

În 2022, diferența dintre populația totală și cea expusă riscului de sărăcie în ceea ce privește capacitatea de a-și permite o masă adecvată a fost vizibilă și în țările UE: cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie care nu își pot permite o masă adecvată a fost înregistrată în Bulgaria (44,6%), urmată de România (43,0%) și Slovacia (40,5%). Pe de altă parte, cea mai mică proporție a fost înregistrată în Irlanda (5,0%), urmată de Luxemburg (5,1%) și Cipru (5,6%).