De la semnalul „Wow!” la o cometă interstelară: Mistere cosmice care au aprins discuțiile despre extratereștri

Din când în când, un fenomen cosmic ciudat captează imaginația lumii și ridică întrebarea tentantă: suntem contactați de extratereștri? În iulie 2025, astronomii au confirmat descoperirea cometei 3I/ATLAS, un vizitator din afara sistemului nostru solar. Fiind doar al treilea obiect interstelar cunoscut până acum, sosirea lui 3I/ATLAS a reaprins dezbaterile despre viața extraterestră.

Deși oamenii de știință o clasifică drept o cometă obișnuită (născută însă în jurul unei alte stele), în unele cercuri au apărut speculații cu privire la adevărata ei natură. Un astronom de renume a sugerat chiar că traiectoria cometei – care o face să treacă pe partea nevăzută a Soarelui – „ar putea fi intenționată, pentru a evita observațiile detaliate”, sugerând (cu un strop de imaginație) că poate un vehicul inteligent se strecoară prin sistemul nostru solar. Avi Loeb de la Harvard și colegii săi au prezentat acest scenariu drept o „ipoteză remarcabilă, dar testabilă”, deși au recunoscut că nu cred neapărat în ea. Este, fără îndoială, o idee îndrăzneață, însă simplul fapt că astfel de teorii sunt discutate arată cât de profund ne fascinează aceste mistere.

Și 3I/ATLAS nu este singurul caz. De-a lungul istoriei, o serie de curiozități cosmice au stârnit entuziasm și speculații legate de posibilitatea existenței vieții inteligente dincolo de Pământ.

Când cometa 3I/ATLAS a fost descoperită pe 1 iulie 2025 de telescopul de sondare ATLAS, a atras imediat atenția: era un obiect „clar provenit din afara sistemului nostru solar”. Traiectoria sa hiperbolică confirmă că nu este legată gravitațional de Soare, ci a pătruns în sistemul nostru din spațiul interstelar. Deși nu reprezintă niciun pericol – va trece la sute de milioane de kilometri distanță, fără a se apropia periculos – cometa oferă cercetătorilor o șansă rară de a studia material provenit dintr-un alt sistem planetar. Oamenii de știință din întreaga lume s-au grăbit să o observe înainte să dispară din nou în vidul cosmic.

3I/ATLAS urmează exemplul a doi alți vizitatori interstelari. Primul a fost celebrul ʻOumuamua, descoperit în 2017, considerat primul obiect confirmat ca venind din afara sistemului solar. Numele său înseamnă „cercetaș” sau „mesager” în hawaiană. Era un obiect mic – aproximativ 400 de metri lungime – cu o formă ciudat de alungită, ca un trabuc sau o clătită. Deși nu avea coadă sau o atmosferă vizibilă, ca în cazul cometelor, s-a accelerat ușor în timp ce părăsea sistemul solar, fără semne evidente de degajare de gaze. Aceste caracteristici ciudate au provocat dezbateri aprinse. Ar putea ʻOumuamua să fie altceva decât o simplă rocă?

Astronomul Avi Loeb a sugerat faimos că ar putea fi o velă solară construită de o civilizație extraterestră, având în vedere reflectivitatea și traiectoria sa neobișnuită. Ipoteza – că ʻOumuamua ar fi o navă abandonată de o civilizație avansată – a făcut vâlvă în presă. Totuși, majoritatea experților au rămas sceptici. Deși bizare, comportamentul și forma sa s-ar putea încadra în fenomenologia naturală – poate o cometă atipică sau un asteroid cu proprietăți rare.

Cel de-al doilea vizitator interstelar, cometa 2I/Borisov, a fost descoperit în 2019 și s-a dovedit mult mai familiar. Arăta ca o cometă clasică: avea o coamă de gaz și praf și o traiectorie curbată tipică, dar cu o viteză hiperbolică ce indica originea extrasolară. Un cercetător NASA a subliniat diferența: „Dacă ʻOumuamua părea o rocă, Borisov e activă – o cometă obișnuită.” Descoperirea a fost importantă din punct de vedere științific, dar nu a aprins imaginația publicului în același mod.

3I/ATLAS pare să fie un caz similar: datele inițiale nu arată comportamente bizare, iar compoziția sa (roșie, înghețată) este tipică pentru o cometă. Totuși, simplul fapt că descoperim astfel de vizitatori interstelari este remarcabil – și, de fiecare dată, lumea se întreabă dacă nu cumva, într-o zi, vom da de dovezi ale tehnologiei extraterestre rătăcind prin cartierul nostru cosmic.

Mult înainte de apariția cometelor interstelare, omenirea a fost fascinată de alte semnale și fenomene cosmice neobișnuite. Iată câteva dintre cele mai cunoscute cazuri care au stârnit întrebarea: „Ar putea fi extratereștri?” – și ce am aflat (sau încă nu știm):

La sfârșitul anilor '60, studenta Jocelyn Bell a detectat un semnal radio bizar: o serie de pulsații regulate din spațiu, la fiecare 1,3 secunde, ca un ceas. Nimic cunoscut nu putea explica un astfel de comportament, iar echipa sa l-a numit în glumă LGM-1 („Little Green Men 1”).

Ipoteza unei balize extraterestre a fost luată în considerare o scurtă perioadă, până când Bell a descoperit un al doilea semnal similar în altă parte a cerului – ceea ce a dus la concluzia că era vorba de un fenomen natural. Așa s-au identificat pentru prima oară pulsarii – stele neutronice care se rotesc rapid și emit fascicule radio, asemenea unor faruri stelare. Descoperirea a rămas în istoria științei ca exemplu despre cât de derutante pot fi descoperirile cu adevărat noi – până și astronomii experimentați s-au întrebat dacă nu cumva e vorba de extratereștri.

Pe 15 august 1977, un radiotelescop al Universității de Stat din Ohio a înregistrat un semnal radio intens și extrem de îngust din direcția constelației Săgetător. Era atât de precis și de puternic încât semăna cu ceea ce ne-am aștepta de la un mesaj extraterestru. Astronomul Jerry Ehman a înconjurat semnalul cu pixul pe hârtie și a scris „Wow!” – de aici numele celebrului mister.

Semnalul a durat exact cât telescopul a fost orientat spre acea direcție – 72 de secunde – și nu a mai fost auzit niciodată. Ipotezele au curs: comete, interferențe radio, nori de hidrogen excitați de erupții stelare rare. Nicio explicație nu a fost concludentă. Chiar și în 2025, semnalul „Wow!” rămâne un mister nerezolvat – și o amintire că un singur „bip” din cosmos poate aprinde imaginația timp de decenii.

În 2015, astronomul Tabetha Boyajian a observat variații inexplicabile în luminozitatea stelei KIC 8462852 – acum cunoscută drept Steaua lui Tabby. Scăderile de lumină ajungeau la 22% și erau complet neregulate – imposibil de explicat prin planete sau praf obișnuit. Ipoteza care a captat atenția publicului? Poate asistăm la o mega-structură extraterestră, cum ar fi o sferă Dyson construită pentru a capta energia stelei.

Deși cercetătorii au fost prudenți, ideea a făcut vâlvă în presă. Studii ulterioare au indicat drept cauze mai probabile nori de praf sau roiuri de comete. Astăzi, consensul este că praful este responsabil pentru diminuarea luminii pe termen lung, deși nu toate detaliile sunt pe deplin înțelese. „Structura extraterestră” a coborât în lista de ipoteze, dar Steaua lui Tabby a demonstrat cât de rapid o observație neobișnuită poate duce la teorii ieșite din comun.

În 2020, proiectul Breakthrough Listen a detectat un semnal radio îngust din direcția stelei Proxima Centauri – cea mai apropiată de Soare. Semnalul – numit BLC1 – apărea doar când telescopul era îndreptat spre stea și părea să varieze ușor în frecvență, semn că sursa era în mișcare. Proxima are cel puțin două exoplanete, inclusiv una de dimensiunea Pământului, așa că speculațiile au explodat.

După luni de analiză, în 2021 a venit verdictul: nu era un mesaj extraterestru, ci interferență de origine umană. Cu toate acestea, a fost o lecție valoroasă despre rigoarea științei – orice semnal, oricât de tentant, trebuie verificat meticulos.

Când astfel de povești ajung în presă, ele reaprind o întrebare clasică: ne-au vizitat deja extratereștrii? Ar putea fi OZN-urile observate de-a lungul timpului dovezi ale unor civilizații necunoscute?

Comunitatea științifică este clară: nu există dovezi credibile că vreo formă de viață extraterestră a vizitat vreodată Pământul. Nicio tehnologie sau biologie de origine non-pământeană nu a fost descoperită. Rapoartele despre OZN-uri, deși numeroase, nu s-au concretizat în dovezi solide. Chiar și investigațiile oficiale – inclusiv cele ale Pentagonului – nu au găsit nimic care să indice o origine extraterestră.

Totuși, asta nu înseamnă că suntem singuri. Dimpotrivă, mulți astrobiologi cred că viața există în altă parte – doar că n-am descoperit-o încă. Milioane de planete există în galaxia noastră, iar sute se află în „zona locuibilă”. Telescopul James Webb și alți sateliți caută semne de viață în atmosferele exoplanetelor, iar roboții cercetează Marte și lunile lui Saturn și Jupiter în căutarea microbilor.

SETI ascultă în continuare cerul pentru un eventual semnal clar artificial. Iar dacă acel moment va veni, va fi confirmat prin analiză riguroasă – nu printr-o aterizare surpriză pe peluza Casei Albe.

Ce este Teoria Pădurii Întunecate și cum ar putea explica faptul că nu am găsit încă semne de viață extraterestră inteligentă în Univers?

Universul nostru este “infinit”, cu miliarde de galaxii, fiecare conținând miliarde de stele și planete. Pare logic să ne întrebăm de ce nu am descoperit încă viață extraterestră. Una dintre cele mai fascinante explicații pentru asta este Teoria Pădurii Întunecate.

Oamenii de știință au observat un obiect care se deplasează cu aproape 0,15% din viteza luminii (1,6 milioane km/h) prin spațiu

O echipă de oameni de știință voluntari sprijiniți de NASA a identificat un obiect care se deplasează prin spațiu cu o viteză uimitoare de aproape 1,6 milioane de kilometri pe oră (aproximativ 0,15% din viteza luminii).