De ce e bun aerul sărat pentru sănătate? Ce spun studiile despre aerosolii din saline și de la mare?

De la plimbările pe malul mării la ședințele de haloterapie în saline naturale sau saline artificiale, tot mai mulți oameni caută beneficiile aerosolilor salini – acele particule fine de sare aflate în suspensie în aer. Se spune că ajută la respirație, ameliorează boli ale pielii și chiar reduc stresul. Dar cât de reale sunt aceste efecte și ce spune știința despre ele?

Utilizarea sării pentru sănătate nu e o invenție modernă. În Grecia antică, Hipocrate recomanda inhalarea aburilor cu sare pentru boli respiratorii.

În secolul XIX, medicul polonez Feliks Boczkowski observa că minerii din saline sufereau mai rar de afecțiuni pulmonare, ceea ce a dus la apariția speleoterapiei – tratamentul în peșteri sau mine de sare. Salinele din Polonia, România și Ucraina au devenit adevărate sanatorii subterane.

În același timp, în Europa de Vest, aerul de mare era considerat tonic și vindecător.

În epoca victoriană, mii de pacienți cu tuberculoză sau astm erau trimiși la malul mării pentru a se „vindeca” prin ceea ce astăzi numim thalassoterapie – folosirea terapeutică a mediului marin.

În prezent, haloterapia – forma artificială a terapiei cu sare – permite oricui să respire aerosoli salini într-o cameră special amenajată, fără a merge la mare sau în salină.

Aerosolii salini sunt particule microscopice de sare (de obicei NaCl) suspendate în aer.

Atunci când sunt inhalați sau intră în contact cu pielea, pot avea mai multe efecte benefice:

• Fluidifică mucusul: atrag apă în căile respiratorii, subțiind mucusul și facilitând eliminarea sa. Acest lucru ajută în boli ca astmul, bronșita sau sinuzita.
• Reduc inflamația: sarea are efecte antiinflamatoare și poate reduce edemul din bronhii, ameliorând respirația.
• Combat bacteriile: sarea creează un mediu ostil pentru bacterii și ciuperci, având efect antiseptic.
• Sprijină imunitatea: unele studii arată că sarea inhalată poate stimula mecanisme locale de apărare, crescând nivelul imunoglobulinelor din mucusul respirator.
• Favorizează relaxarea: aerul sărat este bogat în ioni negativi, despre care se crede că influențează pozitiv starea de spirit și reduc stresul.

Majoritatea studiilor și utilizărilor haloterapiei se concentrează pe afecțiunile respiratorii:

Studiile realizate în Rusia și Europa de Est au arătat că ședințele regulate de haloterapie pot îmbunătăți funcția pulmonară și reduc frecvența crizelor de astm. Chiar dacă studiile occidentale sunt mai prudente, pacienții relatează frecvent o respirație mai ușoară și o tuse mai redusă după câteva ședințe.

În boli ca bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), unde se acumulează mucus dens în plămâni, sarea poate ajuta la eliminarea acestuia. Unele studii au arătat îmbunătățirea oxigenării și reducerea frecvenței tusei după expunerea la aerosoli salini.

Sarea are efect decongestionant și ajută la curățarea sinusurilor, motiv pentru care este adesea folosită și sub formă de spray-uri nazale. Haloterapia extinde acest principiu la întregul sistem respirator.

Băile cu sare (în special din Marea Moartă) și expunerea la aerosoli salini pot reduce inflamația și mâncărimea în psoriazis și dermatită atopică. Studiile au arătat îmbunătățiri semnificative ale simptomelor, mai ales când sarea este combinată cu fototerapia.

Persoanele cu acnee ușoară sau piele sensibilă pot beneficia de efectul antiseptic și echilibrant al sării. Totuși, expunerea excesivă poate usca pielea, deci este recomandat ca haloterapia să fie urmată de hidratare.

Haloterapia nu este doar un tratament fizic, ci și o experiență senzorială: camerele sunt liniștite, slab luminate, uneori cu pereți din cristale de sare. Acest cadru favorizează relaxarea profundă, iar respirația conștientă ajută la reducerea anxietății.

De asemenea, aerul bogat în ioni negativi, ca cel din saline și de pe litoral, poate avea efecte benefice asupra dispoziției, concentrării și somnului.

Ambele variante pot avea beneficii, dar diferă:

• Salina naturală (ex. Salina Turda, Praid) oferă un mediu stabil, fără poluanți, cu o umiditate mai mare și o încărcătură naturală de ioni negativi.
• Haloterapia recreează aceste condiții într-o cameră artificială, cu ajutorul unui halogenerator care pulverizează sare uscată. Este mai accesibilă, mai scurtă (ședințe de 45-60 min) și poate fi făcută regulat.

Cei care suferă de boli respiratorii cronice pot beneficia mai mult de ședințe repetate în haloterapie, în timp ce o vizită într-o salină poate avea un efect mai profund dar temporar.

Deși este în general considerată sigură, haloterapia are și limite:

• Nu este recomandată în timpul infecțiilor respiratorii acute (gripă, COVID).
• Poate irita căile respiratorii la unele persoane cu astm sever.
• Este contraindicată persoanelor cu tuberculoză, hemoragii pulmonare, hipertensiune necontrolată, boli cardiace grave sau cancer activ.
• Nu înlocuiește tratamentele medicale standard.

Consultați medicul înainte de a începe haloterapia, mai ales dacă aveți afecțiuni cronice.

1. Cochrane Library – Speleotherapy for asthma
   https://www.cochranelibrary.com/cdsr/doi/10.1002/14651858.CD001822.pub2/full
2. National Library of Medicine – Halotherapy: From Cave to Clinic
   https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34726628
3. Cleveland Clinic – Salt Caves: Are They Worth Their Salt?
   https://health.clevelandclinic.org/salt-cave-benefits
4. Journal of Aerosol Medicine – Controlled Halotherapy for Chronic Respiratory Diseases
   https://www.liebertpub.com/doi/abs/10.1089/jam.1995.8.325
5. PubMed – Magnesium-rich Dead Sea salt improves skin barrier function
   https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15724344

Top 3 cele mai mari mine subterane de sare din lume

Care sunt cele mai mari mine de sare din lume? Unde se află și ce dimensiuni au?