Cum a ajuns statul român să fie dator magistraților cu aproape 2 miliarde de euro

Statul român s-a confruntat, în urmă cu doi ani, cu datorii salariale uriașe către magistrați. Conform unei note confidențiale întocmite de Ministerul Finanțelor și discutate în ședința Guvernului condus de Marcel Ciolacu în august 2023, suma totală ajunsese la 9,1 miliarde de lei, echivalentul a aproape 2 miliarde de euro, adică 0,57% din PIB. Din aceste restanțe, până în prezent au fost achitate aproximativ jumătate, potrivit informațiilor obținute de G4Media.ro.

Situația financiară a apărut ca urmare a miilor de hotărâri judecătorești definitive câștigate de judecători și procurori, prin care au fost acordate drepturi salariale restante. În urmă cu doi ani, nota întocmită de Ministerul Finanțelor condus atunci de Marcel Boloș arăta că statul avea deja de plătit peste 5,2 miliarde de lei, adică mai mult de 1 miliard de euro.

La aceste sume s-au adăugat încă 4 miliarde de lei, stabilite prin acte administrative emise de Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii. Practic, magistrații au beneficiat de decizii obținute în instanțe pe care tot ei le-au judecat, dar și de hotărâri administrative interne.

Potrivit documentului consultat de G4Media.ro, datoriile reprezentau acțiuni în pretenții, contestații la executări silite împotriva Ministerului Finanțelor, dar și dobânzi legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titlurile executorii. Peste 80% din aceste datorii au fost înregistrate în anul 2023.

Premierul Ilie Bolojan a precizat pe 29 iulie că au existat peste 20.000 de acțiuni deschise de magistrați pentru drepturi salariale. „Legea salarizării este neclară, interpretabilă. Guvernele României au fost obligate să pregătească și să plătească prin titluri executorii aproximativ 10 miliarde de lei”, a declarat șeful Guvernului.

Rise Project a documentat în iulie fenomenul prin care magistrații își majorează veniturile prin decizii judecătorești sau administrative, în ancheta intitulată „A treia putere în stat: Banul”.

Un lider al unei organizații profesionale din justiție a explicat pentru G4Media.ro: „Magistrații nu sunt singura categorie profesională care a câștigat prin hotărâri judecătorești drepturi salariale. Profesorii au, ca total, nu individual, sume și mai importante. Legislația a fost făcută deficitar, s-a speculat și s-a câștigat pe diverse aspecte. Noi i-am cerut lui Predoiu o lege clară de salarizare încă din 2008, de la primul lui mandat la Ministerul Justiției. Dar nu a făcut nici măcar vreun draft”.

În acest context, președintele Nicușor Dan a intervenit în dezbaterea privind statutul magistraților. La Chișinău, el a spus că a cerut liderilor coaliției ca vârsta de pensionare să crească în 15 ani, nu în 10, cum prevede proiectul Guvernului. „Eu am solicitat 15 ani în loc de 10 ani, pentru că, spre deosebire de multe alte categorii care au pensie de serviciu, zisă specială, magistrații din România chiar au muncit mult mai mult decât omologii lor din țări europene”, a declarat șeful statului.

Acesta a adăugat că magistrații din România au lucrat de două-trei ori mai mult decât omologii din alte state europene. „Atunci pentru un om care mai are un an până la pensie, eu cred că e rezonabil, dat fiind contextul complicat fiscal în care ne aflăm, să îi cerem să lucreze dublu”, a spus Dan.

Întrebat despre pensiile speciale și despre deciziile Curții Constituționale, președintele a răspuns: „Bineînțeles că m-am uitat și pe deciziile CCR mai vechi. Nu pot să spun eu ce va face CCR față de această măsură. Așa cum am văzut, procesul s-a lucrat cu grijă și citind toate deciziile CCR de până acum”.

Executivul a adoptat un proiect de lege prin care vârsta de pensionare a magistraților va crește treptat până la 65 de ani. Totodată, pensia judecătorilor și procurorilor nu va depăși 70% din ultimul salariu.

„Acest proiect de lege rezolvă două din cele trei probleme majore care țin de partea de eficiență și de echitate a acestui domeniu, respectând independența Justiției. Practic, acest proiect prelungește vârsta de pensionare la vârsta standard, până la 65 de ani, și acordă o perioadă tranzitorie în așa fel încât vârsta de pensionare să crească treptat în următorii zece ani”, a declarat premierul Ilie Bolojan.