Salarii de zeci de mii de euro la Hidroelectrica și bonusuri uriașe: cât câștigă șefii companiei de stat și de ce au intrat în vizorul Guvernului

Venituri lunare care depășesc 20.000 de euro, bonusuri de până la 180.000 de euro și beneficii extinse pentru conducere – acestea sunt cifrele care au declanșat reacții la nivel guvernamental și au adus Hidroelectrica în centrul unei controverse legate de modul în care sunt cheltuiți banii într-una dintre cele mai profitabile companii de stat din România.

Hidroelectrica, considerată una dintre cele mai valoroase companii energetice din România, se află într-un moment tensionat după ce premierul Ilie Bolojan a criticat dur conducerea pentru nivelul bonusurilor acordate. În paralel, datele din declarațiile de avere și din documentele oficiale arată o imagine clară a veniturilor consistente încasate de cei aflați la vârful companiei.

Directorul general interimar, Bogdan Badea, se numără printre cei mai bine plătiți manageri din sectorul public. În ultimii ani, veniturile sale au depășit constant pragul de 20.000 de euro net pe lună, potrivit informațiilor analizate din surse publice.

Datele din declarațiile de avere indică faptul că Bogdan Badea a încasat anual peste 1,2 milioane de lei în 2023 și aproximativ 1,4 milioane de lei în anul fiscal următor. Raportat lunar, aceste sume depășesc 20.000–22.000 de euro net, nivel care plasează conducerea Hidroelectrica în topul celor mai bine remunerați manageri din companiile de stat.

Pe lângă salariu, Badea beneficiază și de alte surse de venit. Deține acțiuni la companie, iar în urma distribuirii dividendelor aprobate pentru 2025, ar urma să încaseze zeci de mii de lei suplimentar.

Structura de plată din cadrul Hidroelectrica include o indemnizație fixă și o componentă variabilă. Membrii Directoratului primesc aproximativ 38.000 de lei lunar, echivalentul a circa 7.400 de euro, la care se adaugă bonusuri de performanță, participare la profit și alte beneficii.

Lista avantajelor nu se oprește aici. Contractele prevăd decontarea cheltuielilor de deplasare, inclusiv zboruri la clasa business, cazare, transport, dar și asigurări, cursuri de perfecționare, servicii juridice și acces la echipamente precum mașină de serviciu, telefon sau laptop.

Controversa majoră a apărut în jurul bonusurilor de performanță. Premierul Ilie Bolojan a declarat public că membrii conducerii ar fi primit bonusuri cuprinse între 150.000 și 180.000 de euro, pe lângă salariile deja consistente.

Afirmația a fost făcută în contextul unei critici directe legate de lipsa unor investiții considerate esențiale, precum sistemele de stocare a energiei. Potrivit premierului, fondurile direcționate către bonusuri ar fi putut fi folosite pentru proiecte care să reducă costul energiei pentru consumatori.

Bogdan Badea nu a negat aceste sume, însă a evitat o confruntare directă. Reacția sa a fost scurtă, dar sugestivă: „Nu lucrăm la ONG”. El a susținut că nivelul de remunerare este justificat de dimensiunea companiei și de competiția cu sectorul privat, unde salariile ar fi chiar mai mari.

În același timp, directorul a invocat dificultăți în păstrarea personalului de conducere, spunând că mai mulți directori au ales să plece către companii private din cauza diferențelor salariale.

Nu doar directorul general beneficiază de venituri consistente. Membrii Consiliului de Supraveghere au, la rândul lor, remunerații peste media pieței.

Silviu Răzvan Avram, președintele Consiliului de Supraveghere, a încasat în 2024 aproximativ 477.000 de lei brut, echivalentul a peste 7.600 de euro lunar brut. Veniturile sale provin din indemnizația fixă, la care se adaugă componente variabile și alte beneficii, scrie economica.net.

Avram este cunoscut și pentru legăturile politice, fiind asociat cu lideri din zona PSD. În plus, se află într-un dosar de corupție instrumentat de DNA, însă continuă să ocupe funcția, deși contractul de mandat ar prevedea suspendarea în astfel de situații.

Pe lângă conducerea actuală, există și cazuri în care foști directori continuă să fie remunerați. Karoly Borbely și Marian Fetița, foști membri ai conducerii, primesc în continuare indemnizații lunare de peste 38.000 de lei până la finalul mandatelor contractuale, în 2027, deși nu mai activează în companie.

Discuțiile despre salarii și bonusuri vin într-un moment în care performanța financiară a companiei arată o tendință descendentă. În 2025, Hidroelectrica a raportat un profit net de 3,3 miliarde de lei, cu aproximativ 20% mai mic decât în anul precedent.

Chiar și în aceste condiții, compania rămâne extrem de profitabilă. În 2024, profitul a depășit 4 miliarde de lei, iar în 2023 a trecut de 6 miliarde de lei, ceea ce o plasează în topul firmelor de stat din România.

Scăderea profitului este pusă pe seama condițiilor hidrologice mai puțin favorabile, care au redus producția de energie. Cu toate acestea, criticii susțin că nivelul bonusurilor ar trebui corelat mai strict cu performanța reală și cu investițiile realizate.

În paralel, autoritățile analizează posibilitatea listării unor pachete suplimentare de acțiuni sau extinderea prezenței companiei pe piața de capital, alături de alte companii strategice de stat.

Hidroelectrica rămâne un pilon central al sectorului energetic românesc, dar discuțiile despre modul în care sunt gestionate resursele și remunerate echipele de conducere continuă să atragă atenția publică și politică. Diferența dintre câștigurile managerilor și realitatea economică a populației amplifică interesul pentru astfel de subiecte, mai ales într-o perioadă în care presiunea pe bugetele publice este tot mai mare.