Cuba, în pragul colapsului energetic: blocada petrolieră a lui Trump adâncește criza și tensionează relațiile cu SUA

Cuba este pregătită pentru orice posibil atac din partea Statelor Unite, în contextul blocadei petroliere impuse de Washington, a declarat în weekend viceministrul cubanez de externe, Carlos Fernández de Cossío.

Declarațiile vin ca răspuns la amenințările președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra statului insular din Caraibe.

Havana și Washingtonul au intrat în negocieri la începutul acestei luni, în condițiile în care blocada petrolieră impusă de Trump împinge statul condus de comuniști tot mai adânc într-o criză economică severă. Luni, Trump și-a intensificat retorica la adresa Cubei, afirmând că ar considera „o onoare” să preia controlul asupra acesteia, scrie Reuters.

„Țara noastră a fost, în mod istoric, pregătită să se mobilizeze ca întreg în fața unei agresiuni militare... Nu credem că este un scenariu probabil, dar am fi naivi dacă nu ne-am pregăti”, a declarat viceministrul cubanez de externe, Carlos Fernández de Cossío, pentru emisiunea „Meet the Press” a NBC, într-un interviu difuzat duminică.

„Nu vedem de ce ar trebui să se întâmple acest lucru și nu găsim absolut nicio justificare”, a adăugat oficialul cubanez.

Potrivit unor informații apărute în presă, administrația Trump ar lua în calcul înlăturarea de la putere a președintelui cubanez Miguel Díaz-Canel.

De Cossío a respins ferm aceste sugestii, afirmând că orice discuție privind natura, structura sau componența guvernului cubanez în cadrul negocierilor cu Statele Unite este nefondată.

El a subliniat că o schimbare de regim este „absolut” exclusă din agenda discuțiilor bilaterale.

În același timp, principalul general responsabil de forțele americane din America Latină a declarat joi în fața legislatorilor că armata Statelor Unite nu desfășoară exerciții pentru o invazie a Cubei și nu se pregătește activ pentru preluarea militară a insulei.

Situația arată o criză energetică profundă, agravată de lipsa combustibilului.

Rețeaua electrică a Cubei se află de luni întregi în pragul colapsului, iar situația continuă să se deterioreze, lăsând locuitorii insulei fără electricitate ore întregi în fiecare zi — în unele cazuri chiar și pentru perioade prelungite care depășesc jumătate de zi. În capitala Havana, dar și în alte regiuni ale țării, întreruperile de curent au devenit o realitate cotidiană, afectând profund viața de zi cu zi, activitatea economică și serviciile publice.

Criza este rezultatul unui cumul de factori structurali. Infrastructura energetică a Cubei este învechită, dependentă în mare măsură de centrale termoenergetice care funcționează pe bază de combustibili fosili și care necesită lucrări constante de mentenanță. Lipsa investițiilor, dificultățile de import și sancțiunile economice au agravat degradarea sistemului.

În plus, dependența de importurile de petrol — în special din Venezuela — a expus economia cubaneză la șocuri externe. Reducerea livrărilor și dificultățile logistice au dus la un deficit acut de combustibil, afectând direct capacitatea de producție a energiei electrice.

Pentru populație, penele de curent au consecințe directe și severe. În multe gospodării, lipsa electricității înseamnă imposibilitatea de a păstra alimentele refrigerate, acces limitat la apă curentă — deoarece sistemele de pompare sunt dependente de energie — și dificultăți în comunicare.

Sectorul economic este, de asemenea, grav afectat. Afacerile mici și mijlocii se confruntă cu pierderi constante, în timp ce industriile și serviciile esențiale funcționează la capacitate redusă. Turismul, una dintre principalele surse de venit ale țării, resimte la rândul său efectele, pe fondul infrastructurii instabile.

Autoritățile cubaneze au introdus programe de întreruperi controlate ale electricității pentru a gestiona deficitul, însă acestea nu reușesc să stabilizeze sistemul. În paralel, guvernul încearcă să identifice surse alternative de energie și să atragă investiții, însă opțiunile sunt limitate de constrângerile economice și geopolitice.

Pe fondul agravării crizei combustibilului și al presiunilor externe, perspectivele rămân incerte, iar riscul unor pene de curent și mai extinse planează asupra insulei.

Politicile președintelui Donald Trump contribuie la adâncirea crizei energetice și economice din Cuba, în special prin blocada petrolieră care limitează drastic accesul insulei la combustibil.

În condițiile în care infrastructura energetică a Cubei este deja fragilă și dependentă de importuri, reducerea livrărilor de petrol afectează direct capacitatea de producție a energiei electrice, amplificând penele de curent care paralizează viața cotidiană și economia.

Această presiune economică sporește vulnerabilitatea regimului de la Havana și tensionează relațiile bilaterale, în contextul în care retorica lui Trump privind o posibilă preluare a controlului asupra Cubei adaugă un nivel suplimentar de incertitudine. Astfel, criza energetică nu mai este doar o problemă internă, ci devine parte a unei confruntări geopolitice mai largi între Washington și Havana.