Dosarele penale pentru propagandă legionară ale Dianei Șoșoacă, ținute la secret

În ultimii doi ani, două persoane au fost condamnate definitiv în România pentru propagandă fascistă și negarea Holocaustului, conform unui răspuns al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) obținut de Digi24.

Imagini live cu Diana Șoșoacă, după ce i s-a făcut rău și a fost preluată de Salvare. Sub îngrijirea medicilor, senatoarea acuza că a fost lovită de jandarmi: „Au dat în mine ca într-un sac de box”

Diana Șoșoacă acuză că a fost agresată fizic de jandarmi, după ce a protestat în stradă. Senatoarea a acuzat că două camioane cu buletine de vot au fost furate și falsificat. Ulterior, Dianei Șoșoacă i s-a făcut rău și a fost nevoie de intervenția medicilor de pe Salvare, echipaj care se afla în zonă. O nouă zi, un nou scandal în Parlament. Diana Șoșoacă, comparată cu Hitler: „Ați făcut genocid acolo, nenorociților”Diana Șoșoacă nu este de acord cu senatorii care au votat ca ziua de 14 Mai să d

Primul caz implică un tânăr care a postat pe rețelele sociale imagini în care efectua salutul fascist și elogia Mișcarea Legionară. De asemenea, acesta participa la întâlniri ale unui grup legionar din București și menținea legături cu persoane care susțineau idei fasciste. Tânărul a fost condamnat la un an și patru luni de închisoare cu suspendare, instanța apreciind că faptele sale constituie un derapaj izolat și riscul de reiterare a comportamentului antisocial este redus​.

Al doilea caz se referă la un colonel în rezervă, în vârstă de 75 de ani, care între 2013 și 2017 a publicat articole și o carte în care nega existența Holocaustului. Curtea de Apel București l-a sancționat doar cu un avertisment, ținând cont de vechimea faptelor și de faptul că nu a urmărit incitarea publicului la ură sau violență​.

În ceea ce o privește pe Diana Șoșoacă, Parchetul General nu a dezvăluit numărul dosarelor în care aceasta este vizată pentru propagandă legionară. Șoșoacă a fost menționată în sesizări adresate Parchetului de către Institutul „Elie Wiesel” pentru diverse manifestări publice de negare a Holocaustului și apologia criminalilor de război​, scrie sursa citată.

Pe 14 august, Diana Șoșoacă a făcut scandal în Parlament, unde protestat împotriva comemorării victimelor Holocastului prin „Ziua Solidarităţii şi Prieteniei dintre România şi Statul Israel”, devenită sărbătoare oficială în România din 10 aprilie 2024.

„Astăzi trebuia, în primul rând, să comemorăm, conform Legii 127 din 2017, Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste. În timp ce noi am salvat peste 400.000 de evrei în cel de-al Doilea Război Mondial, iudeo-bolşevicii au omorât peste 800.000 de români din temniţele comuniste.

Cum este posibil ca dumneavoastră, Parlamentul României, să trădaţi poporul român şi interesele ţării noastre? Unde s-a mai văzut? Există cumva principiul de reciprocitate între România şi Israel astfel încât astăzi sau de 1 Decembrie sau în orice altă zi să se arboreze steagul României şi întregul Israel să celebreze România şi poporul român? Sau am ajuns sclavi în ţara noastră?”, a spus Diana Șoșoacă, căreia i-a fost arătat salutul nazist și a fost comparată cu Adolf

Hitler.

Istoria secretă nazistă a mărcilor tale preferate de adidași

În lumea sportului și a modei două nume strălucesc ca niște stele în competiția feroce pentru atenția consumatorilor - Adidas și Puma. Aceste branduri, cunoscute pentru încălțămintea lor sportivă de înaltă calitate și pentru impactul lor asupra culturii urbane, au o istorie interesantă, dar și o rivalitate legendară. Christoph Dassler a fost muncitor într-o fabrică de pantofi, în timp ce soția sa, Pauline, deținea o mică spălătorie în orașul franconian Herzogenaurach, la 20 km (12,4 mile) de or

Cel mai bine vândut roman din istoria literaturii române. Cartea a fost interzisă 50 de ani la noi în țară

Romanul „Le Vingt-Cinquième Heure”, în română „Ora 25”, deține recordul de vânzări în istoria literaturii române, cu peste 10 milioane de exemplare vândute în peste 40 de limbi. Cartea a scrisă de Virgil Gheorghiu fost publicată la Paris în 1949 și interzisă în România timp de 50 de ani. Cartea, tradusă de Monica Lovinescu sub titlul „Le Vingt-Cinquième Heure” a ajuns să fie considerată prima operă importantă a emigrației românești și explorează teroarea istoriei contemporane, dezumanizarea și d

Moartea lui Ceaușescu și gloria lui Ion Iliescu. Cum a condus țara în cele trei mandate de președinte

După revoluția din 1989, Ion Iliescu a fost una dintre figurile centrale ale Frontului Salvării Naționale (FSN), care s-a transformat mai târziu în FDSN, și ulterior în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR), devenind în cele din urmă Partidul Social Democrat (PSD). Consiliul FSN s-a propus a fi entitatea care va organiza primele alegeri libere post-revoluționare, cu planul de a se autodizolva după aceea. Cu toate acestea, după dizolvare, majoritatea membrilor săi au format nucleul FSN