CCR, așteptată să decidă asupra pensiilor magistraților: Guvernul, CSM și ICCJ în dispută constituțională

Curtea Constituțională a României urmează să se pronunțe duminică asupra legii pensiilor magistraților, după ce proiectul inițial a fost declarat neconstituțional. Noul proiect, asumat de Guvern în Parlament, a primit aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat CCR pentru neclarități și discriminări.

Pensiile magistraților sunt din nou în centrul atenției publice, după ce CCR a amânat în 10 decembrie decizia privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) referitoare la legea care stabilește condițiile de pensionare și modul de calcul al pensiilor acestora.

Noua lege, parte a celui de-al doilea pachet de măsuri pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea, a provocat critici din partea CSM și a ICCJ, care reclamă încălcarea principiilor constituționale, lipsa clarității și discriminarea față de alte categorii de pensii de serviciu.

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, pe 5 decembrie, să sesizeze Curtea Constituțională pentru controlul constituționalității legii pensiilor magistraților. Potrivit ICCJ, proiectul nu demonstrează caracterul de urgență invocat de Guvern și se bazează pe condiționalitatea Jalonului 215 din PNRR, considerată „scoasă din context” și „neconformă cu realitatea” potrivit documentelor Comisiei Europene.

Magistrații au mai precizat că argumentele economice invocate de Executiv nu sunt susținute de date concrete privind impactul financiar imediat, astfel încât urgența proiectului nu poate fi justificată. În opinia ICCJ, legea încalcă principiul clarității și previzibilității reglementărilor, introducând termeni juridici inexistenți sau neclar definiți și afectând securitatea juridică a statutului magistratului.

Un exemplu invocat este modul abrupt de creștere a vârstei de pensionare: 45% dintre magistrați ajung la 65 de ani, iar 21% la 60-64 de ani, fără tranziție graduală adecvată.

Mai mult, legea creează discriminare între categoriile de pensii de serviciu, fiind defavorabilă magistraților, singurii cu statut garantat constituțional.

Standardul minim de calcul propus pentru pensiile magistraților este mult inferior celui aplicat altor categorii, limitat la 70% din venitul net lunar, în timp ce alte categorii beneficiază de 65% din indemnizațiile brute.

ICCJ arată că legea „anulează de facto pensiile de serviciu” pentru cei care nu îndeplinesc condițiile până la intrarea în vigoare și că pentru generațiile viitoare acestea vor fi chiar inferioare pensiilor din sistemul public. Totodată, proiectul ar încălca independența justiției, fiind incompatibil cu standardele CJUE, CEDO și deciziile anterioare CCR, inclusiv privind claritatea și previzibilitatea reglementărilor.

Noul proiect, asumat de Guvern în Parlament pe 2 decembrie și avizat negativ de CSM, modifică modul de calcul al pensiilor de serviciu și stabilește condițiile de pensionare ale magistraților. Principalele prevederi sunt:

• Stabilirea vârstei de pensionare prin referire la sistemul public, cu vârsta minimă de 49 de ani până la 31 decembrie 2026.
• Condiția de vechime de cel puțin 35 de ani în muncă, inclusiv treptat în magistratură, cu creșterea progresivă a vârstei pentru fiecare generație.
• Introducerea etapizată a condiției de 35 de ani de vechime totală în muncă, nu doar în magistratură.
• Calculul pensiei la 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor reținute pentru contribuțiile sociale în ultimele 60 de luni, cu plafonarea la 70% din venitul net lunar înainte de pensionare.
• Restrângerea bonificației de 1% și a actualizării pensiei doar pentru cei care îndeplinesc condițiile înainte de intrarea în vigoare a legii, fără a lua în calcul vechimea dobândită ulterior.

Proiectul a mai fost contestat la CCR și în 20 octombrie, instanța declarând prima formă neconstituțională, deoarece nu fusese respectat termenul legal pentru avizul consultativ al CSM.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, după amânarea deciziei CCR, că are încredere în validarea proiectului, considerând că respectă prevederile constituționale. El a adăugat că nu ia în calcul ipoteza respingerii, insistând că propunerea este „în bună regulă”.

Fostul consilier prezidențial Ludovic Orban a afirmat că amânarea deciziei CCR pentru perioada sărbătorilor ar putea indica intenția de a declara legea neconstituțională, subliniind influența judecătorilor numiți politic în cadrul Curții.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu (PSD), a precizat că va lua toate măsurile pentru ca România să nu piardă fonduri europene din nerespectarea Jalonului PNRR privind pensiile magistraților. În opinia sa, un refuz al CCR ar putea duce la suspendarea temporară a sumelor și la discuții asupra funcționării coaliției de guvernare.

Legea pensiilor magistraților face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri asumate de Guvern, dar a generat tensiuni între Executiv, CSM și ICCJ. Controversele se concentrează pe respectarea independenței justiției, claritatea normativă și echitatea față de alte categorii de pensii de serviciu.

Magistrații susțin că legea afectează direct securitatea juridică și statutul profesional, impunând creșteri bruște ale vârstei de pensionare și plafonarea pensiilor, în timp ce Guvernul invocă nevoia de conformare cu PNRR și sustenabilitatea sistemului de pensii de serviciu.

Duminică, Curtea Constituțională va trebui să decidă dacă legea pensiilor magistraților respectă Constituția sau dacă va fi respinsă, pentru a doua oară, ca neconstituțională. În jurul acestui proiect se află tensiuni politice majore, cu implicații asupra bugetului de stat, statutului magistraților și relației României cu Comisia Europeană.