Avertismentul unui medic din sistemul public: „Văd un colaps total al sănătății”
Dr. Andrei Dumitrescu, medic primar obstetrică-ginecologie la Spitalul Județean de Urgență Călărași și purtător de cuvânt al unității, atrage atenția, într-un interviu acordat News.ro, asupra modului în care funcționează gărzile medicale în România, a plății neactualizate a acestora, a supraaglomerării serviciilor de urgență și a lipsei acute de personal. Medicul avertizează că, în lipsa unor măsuri coerente, sistemul public de sănătate se îndreaptă spre un colaps.

Problema gărzilor medicale revine constant în dezbaterea publică, mai ales în contextul presiunii tot mai mari asupra spitalelor de stat. Deși salariile medicilor au crescut în ultimii ani, plata gărzilor a rămas raportată la nivelul din 1 ianuarie 2018, iar camerele de gardă sunt luate cu asalt de pacienți care nu reprezintă urgențe reale. În acest context, Dr. Andrei Dumitrescu descrie un sistem aflat într-un echilibru fragil, dependent de sacrificiul personal al medicilor rămași în sistem.
Gărzi plătite după grila din 2018 și urgențe false care blochează spitalele
Dr. Andrei Dumitrescu explică faptul că sistemul de gărzi reprezintă o continuare a activității medicale, necesară pentru gestionarea urgențelor apărute atât în rândul pacienților internați, cât și al celor care ajung în camerele de gardă sau în unitățile de primiri urgențe.
„Sistemul de gărzi este un sistem de continuare a activităţii medicale în specialitatea respectivă. Sistemul de gărzi este pentru urgenţele care apar în acea unitate medicală, că sunt urgenţe la pacienţi internaţi pe secţie, care devin acuţi, că sunt urgenţe care vin din camerele de gardă sau din serviciile de urgenţă existente, medicul din specialitatea respectivă trebuie să fie acolo.”
Una dintre cele mai mari nemulțumiri ține de modul de plată al gărzilor, rămas neschimbat de ani de zile.
„De foarte mult timp s-a pus pe tapet problema plăţii gărzilor, pentru că este o plată disproporţionată, în sensul că este plătită garda la salariul medicului cu vechimea respectivă şi gradul profesional de la 1 ianuarie 2018, în care ora de gardă este mult mai puţin plătită decât ora de program normal.”
În paralel, medicul atrage atenția asupra supraaglomerării serviciilor de urgență cu pacienți care nu au urgențe reale, o situație care blochează accesul celor cu adevărat în pericol.
„Un alt lucru care se întâmplă este faptul că asaltul asupra camerelor de gardă şi al serviciilor de urgenţă este foarte mare pentru pacienţi care nu sunt şi nu reprezintă urgenţe, făcând astfel un by-pass al policlinicilor, al cabinetelor de medicină de familie, bineînţeles şi în condiţiile reducerii numărului de asiguraţi, conform legii în vigoare.”
Lipsa medicilor și măsuri greu de aplicat la nivel național
Întrebat ce ar putea schimba Ministerul Sănătății, Dr. Dumitrescu spune că soluțiile rapide sunt limitate din cauza deficitului de personal. El face referire la declarațiile ministrului privind activitatea medicilor în sistemul public și privat, subliniind tensiunea tot mai mare dintre autorități și corpul medical.
„Dacă Ministrul Sănătăţii nu va lua atitudine care să fie şi în favoarea medicului, pentru că tot ce se întâmplă în momentul de faţă, atenţia este asupra medicilor, numai represalii, numai ameninţări, numai să stăm cu sabia deasupra capului, când faci bine nu vine nimeni să te bată pe umăr, să-ţi strângă mâna, să-ţi spună că ţi-ai făcut treaba.”
Medicul vorbește și despre propunerea ca gărzile să aibă o durată de 12 ore, idee care, în opinia sa, nu poate fi aplicată uniform.
„Are dreptate şi dumnealui, nu poţi să implementezi lucrul acesta în toate unităţile medicale, îţi trebuie foarte mulţi medici pe care trebuie să-i ai fie angajaţi, fie în contract de gărzi, deja nu mai găseşti medici care să vină să se anjajeze în sistemul public.”
Deși salariile sunt considerate bune în raport cu media națională, Dr. Dumitrescu spune că ele nu reflectă realitatea muncii din spitale.
„Argumentul că salariile sunt bune şi da, sunt nişte salarii bune raportate la restul salariilor din România, dar nu echivalente cu munca, stresul, riscul şi responsabilitatea pe care o impune această meserie, deja nu mai este dezirabil sistemul public de sănătate.”
Spitale ținute pe linia de plutire și perspectiva unui colaps
La Spitalul Județean de Urgență Călărași, situația este descrisă ca fiind stabilă doar în aparență.
„În momentul de faţă suntem într-un echilibru extrem de fragil.”
Medicul amintește că revenirea asupra ordonanței care obliga la încetarea contractelor medicilor pensionari a evitat un blocaj major, dar problemele persistă în specialități-cheie precum cardiologia, neurologia sau pediatria. Chiar și în ATI, unde a fost formată o echipă tânără, eforturile au durat ani de zile.
Dincolo de bani, problema majoră rămâne lipsa de protecție și presiunea publică asupra medicilor.
„Nu este vorba numai de problema financiară, deja toţi medicii simt că nu au o protecţie în faţa legii, în faţa pacientului. Cuvântul nostru este întotdeauna secundar cuvântului altora.”
În acest context, Dr. Andrei Dumitrescu are o perspectivă sumbră asupra viitorului.
„În contextul actual, eu văd un colaps total al sistemului public de sănătate. Nu o să mai fie medici, nu există niciunde în România cineva care să stea să calculeze peste 5 ani câţi medici vor mai rămâne în unitatea medicală.”
Medicul atrage atenția că sistemul este vulnerabil atât în marile centre universitare, cât și în orașele mici, unde posturile rămân neocupate, iar medicii aleg sectorul privat.











