Ce plăceri și practici sexuale avea cel mai desfrânat om din istorie. Afrodiziacul letal pe care îl folosea

Dacă prezentul vă oripilează în ceea ce privește agresiunile sexuale sau alte nenorociri care se întâmplă la tot pasul, trebuie să știți că lumea nu este cu mult schimbată față de trecut. Ba chiar putem spune că am mai evoluat sau cel puțin avem legi mai bune, care nu le mai permite tuturor persoanelor rău intenționate să facă rău. Un astfel de personaj în istoria lumii a fost Marchizul de Sade, un aristocrat francez născut la 2 iunie 1740, care s-a bucurat din plin de numele și bogăția familiei în care s-a născut. Din păcate, intențiile lui nu au fost printre cele mai oneste, așa că a sfârșit omorât, după acuzațiile de crimă și viol.

Povestea tragică a lui Pantazi Ghica, craiul nobil care s-a omorât din dragoste

Pantazi Ghica, membru proeminent al familiei Ghica, a fost o figură emblematică în istoria și cultura României. Ca jurnalist, a avut o influență considerabilă, iar ca politician a fost un membru activ al Partidului Național Liberal. A avut, de asemenea, o carieră militară în armata Imperiului Otoman…

Cea mai frumoasă prințesă a României și-a turnat acid pe față, din dragoste. Blestemul din familie care o aducea în pragul sinuciderii

Prinții și prințesele din România nu au fost scutiți de momente dramatice, iar într-un episod anterior v-am povestit despre sfârșitul tragic al lui Pantazi Ghica, un nobil care s-a sinucid din dragoste. De aceeași soartă urma să aibă și Maria Cantacuzino, celebră în secolul XX și totodată cea mai fr…

Miss România, ucisă de Crăciun. Victima unei crime odioase

Prima Miss România a murit otrăvită în seara de Crăciun. Era considerată cea mai frumoasă femeie din țară, în perioada interbelică.

Marchizul de Sade a fost un personaj rușinos din istoria Franței, și a rămas un nume greu de pronunțat, care nu face cinste țării în care a trăit. Pe numele său real Donatien Alphonse Francois, marchizul de Sade era obsedat de sex, însă plăcerile sale nu se limitau doar la sexul cu femei, ci era practicantul unor adevărate orgii sexuale, unde includea, deseori, și servitorii. Casa lui devenise sanctuar al păcatului.

Marchizul de Sade a trăit la sfârșitul secolului al XVIII-lea și făcea aprte dintr-o familie înstărită și cunoscută în Franța. Cu toate că a avut o educație aleasă, încă de când era mic, tânărul Donatien Alphonse Francois și-a arătat interesul și curiozitatea către sex, dar și alte lucruri excentrice, care nu aveau deloc o notă pozitivă. Intenția lui era să facă rău, potrivit manuscriselor vremii.

Ajuns la vârsta adolescenței, Marchizul de Sade a putut să se dezlănțuie și să-și arate adevăratele intenții, așa că au urmat ani la rând de desfrânare. Aristocratul era fascinat de prostituate, cu care întreținea partide de amor de neconceput pentru mulți oameni din acea perioadă. Inclusiv astăzi ar putea fi considerate practicile neortodoxe.

Însă pentru relele practici la care supunea bietele femei, Marchizul de Sade a fost denunțat de tinerele cu care întreținea relații sexuale, iar autoritățile au început să-l urmărească. „După ce câteva prostituate au înaintat plângeri împotriva lui, Sade a început să fie supravegheat de poliţia locală, care a ţinut o evidenţă escapadelor sale.”, menționează site-ul cersipamant.ro.

Marchizul de Sade a stat 32 de ani închis pentru perversiunile sale sexuale, dar și pentru acuzațiile de crimă și viol.

După ani buni pe care i-a petrecut închis, Marchizul de Sade a fost dat afară în 1768 de pe domeniul castelului Lacoste, locul unde avea loc cele mai mari petreceri sexuale, unde avea contacte intime cu servitorii, indiferent de sexul lor.

Soția sa, Anna Prospere, era martoră la toate aceste evenimente, la care nu putea să intervină sau să le oprească, a început să participe și ea, fiind parte din orgiile sexuale. Mai târziu, în 1772, Marchizul de Sade a fost condamnat la moarte, acuzat de crimă și sadomie.

Aristocratul plin de bani folosea un afrodiziac letal în procesul sexual pe care îl avea cu victimele, cu care intoxica femeile cu care intra în contact. Marchizul de Sade era ajutat de angajați să organizeze orgiile sexuale, însă au fost și ei închiși în Fortăreaţa Miolans, însă au reușit să scape.

După numeroase plângeri, Marchizul de Sade este închis la Bastilia, după care transferat la câteva luni la spitalul de psihice Chareton, unde scrie mai multe lucrări, printre care și „Cele 120 de zile ale Sodomei”, care a fost și prima lucrare, urmată de „Justine” sau „Juliette”, unde au putut fi descoperite practicile sexuale și aventurile intime pe care le avea.

La 1800 pleacă din azil, doar că Napoleon Bonaparte îl bagă din nou în temniță după ce îi citește manuscrisele. Până la urmă, singur, Marchizul de Sade moare în spitalul de nebuni în decembrie 1814.

Cercetătorii au reacționat asupra comportamentului Marchizului de Sade, iar termenul de sadism este derivat din numele aristocratului.