Profesorii, instruiți de SRI să identifice extremismul în școli. Cum sunt identificați elevii „radicalizați”

Peste 1.000 de profesori, directori, inspectori și consilieri școlari din România au participat la cursuri organizate de Serviciul Român de Informații pentru prevenirea radicalizării și a extremismului violent în școli. Programul Previsio, derulat în perioada 2024-2026, a costat aproape un milion de euro, cea mai mare parte a finanțării provenind din fonduri europene. Cadrele didactice au fost instruite să recunoască posibile semne de radicalizare și să colaboreze cu instituțiile statului atunci când identifică situații considerate de risc, potrivit unei investigații Snoop.

Serviciul Român de Informații a implementat, între iunie 2024 și iunie 2026, proiectul „Previsio – Prevenirea radicalizării și a extremismului violent în sistemul de învățământ preuniversitar”, în parteneriat cu Ministerul Educației și Ministerul Afacerilor Interne.

Proiectul a avut un buget de aproape un milion de euro. Aproximativ 850.000 de euro au provenit din fonduri europene, prin Programul Național de Securitate Internă 2021-2027, gestionat de Ministerul Afacerilor Interne, iar alți 95.000 de euro au fost asigurați de la bugetul de stat.

În cadrul programului au fost instruite 1.180 de persoane din sistemul de educație, printre care profesori, directori, inspectori și consilieri școlari. Alte 320 de persoane din structurile Ministerului Afacerilor Interne au participat la program.

Cadrele didactice au urmat cursuri de două zile, organizate față în față și susținute de experți SRI în mai multe locații din țară. Ulterior, participanții au avut de rezolvat exerciții pe o platformă online dedicată proiectului.

Potrivit informațiilor obținute de Snoop de la inspectoratele școlare, majoritatea profesorilor participanți provin din mediul urban și lucrează în licee, însă în program au fost incluse și școli gimnaziale și chiar două grădinițe din județul Iași.

Primele cursuri au început în februarie 2025.

Profesorii intervievați în cadrul investigației au declarat că, după participarea la cursuri, acordă mai multă atenție unor schimbări de comportament ale elevilor.

Printre exemplele oferite se numără izolarea, schimbările bruște de comportament, afișarea anumitor simboluri sau mesaje și modificările stilului vestimentar. Cadrele didactice au precizat însă că asemenea comportamente nu reprezintă automat dovezi ale radicalizării.

O directoare de colegiu din Brașov a declarat că urmărește mai atent elevii care tind să se izoleze sau care prezintă schimbări bruște de comportament. Un director din Botoșani a povestit că a devenit mai atent inclusiv la copiii introvertiți și a amintit cazul unui elev din Arabia Saudită pe care, după curs, îl privea „cu mai multă atenție”, deși acesta nu avea probleme.

O profesoară de istorie din Ploiești a relatat cazul unui elev care purtase o svastică și alte simboluri considerate neobișnuite. Cadrul didactic a discutat despre situația acestuia cu reprezentanții SRI care susțineau cursul, iar aceștia i-ar fi spus că știau despre caz.

Profesorii intervievați au declarat că la cursuri au primit și informații despre pericolele din mediul online și despre situații în care minori români au urmărit sau promovat conținut al unor grupări teroriste.

Investigația indică și diferențe între modul în care instituțiile au înțeles procedura de raportare a eventualelor cazuri.

Unele inspectorate școlare au transmis că profesorii au dobândit abilități privind colaborarea cu poliția și structurile de securitate. Inspectoratul Școlar Județean Harghita a menționat chiar „raportarea către instituțiile partenere: SRI, MAI, Ministerul Educației”.

SRI a precizat însă, în răspunsul transmis publicației, că profesorii nu trebuie să contacteze direct Serviciul în asemenea situații. Potrivit instituției, cadrele didactice trebuie să apeleze la consilierii școlari, la reprezentanții Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului și la poliție.

Mai mulți dintre profesorii intervievați au spus că nu au discutat în mod direct cu elevii și părinții despre participarea la cursurile SRI. Ministerul Educației a transmis că proiectul Previsio a fost adus la cunoștința publicului prin apariții în presă și prin distribuirea unor broșuri.

Potrivit suportului de curs consultat de Snoop și declarațiilor profesorilor, o parte importantă a pregătirii a vizat terorismul islamist și organizații precum Al-Qaeda și Daesh. Fenomene precum neonazismul, legionarismul sau extremismul de alte orientări au fost prezentate într-o măsură mai redusă.

Materialele au inclus și șase cazuri anonimizate ale unor minori români care urmăreau în mediul online grupări islamiste sau discursuri extremiste de dreapta și de stânga. Unul dintre aceștia a fost ulterior condamnat la trei ani și patru luni de închisoare cu executare.

În realizarea proiectului au fost implicate șase structuri ale SRI și, în total, 44 de persoane din cadrul Serviciului.

Programul va continua prin Previsio 2, lansat în 2026 și programat să se desfășoare până în august 2027. Noul proiect beneficiază de o finanțare europeană de peste 400.000 de euro și urmărește pregătirea a 670 de persoane, printre care profesori, polițiști și reprezentanți ai Administrației Naționale a Penitenciarelor.

SRI susține că prevenirea este necesară în contextul în care tot mai mulți tineri pot intra în contact, în mediul online, cu propagandă extremistă și conținut violent. Proiectul Previsio ar putea constitui, potrivit documentelor programului, și baza pentru dezvoltarea ulterioară a unor politici naționale ale Ministerului Educației privind prevenirea radicalizării în rândul tinerilor.

Da. Aș formula însă caseta astfel încât să nu afirmăm că exista automat o obligație legală de informare, pentru că articolul nu demonstrează asta. Putem evidenția foarte clar problema transparenței și a drepturilor elevilor.

Una dintre problemele ridicate de programul Previsio este legată de drepturile elevilor și de transparența față de copii și părinți. Din informațiile prezentate nu rezultă că elevii și părinții ar fi fost informați în mod sistematic că profesorii au fost instruiți de experți SRI pentru a identifica posibile semne de radicalizare.

Mai multe cadre didactice intervievate au declarat că nu le-au spus elevilor că au participat la un astfel de curs. Altele au abordat doar indirect subiectul radicalizării, de exemplu în cadrul discuțiilor despre pericolele din mediul online. În privința părinților, situația a fost asemănătoare.

Problema devine sensibilă în momentul în care comportamente obișnuite sau ambigue ale adolescenților – izolarea, schimbarea vestimentației, anumite simboluri sau schimbările bruște de comportament – sunt privite și prin prisma unor posibili indicatori de radicalizare.

Un program asemănător din Marea Britanie, Prevent, a fost criticat de Amnesty International tocmai din perspectiva drepturilor omului. Potrivit raportului organizației, 87% dintre sesizările făcute în cadrul Prevent nu au necesitat intervenție. Amnesty a susținut că programul afectează libertatea de exprimare, de gândire, de conștiință și de religie și poate determina elevii să se autocenzureze de teama unei raportări.

Cercetătorul britanic Lee Jerome avertizează și asupra unui alt efect: deteriorarea relației de încredere dintre profesor și elev. Pentru unii copii vulnerabili, profesorul poate fi unul dintre puținii adulți cărora le vorbesc despre problemele lor. Dacă elevul ajunge să considere că asemenea discuții îl pot transforma într-o persoană suspectă, este posibil să devină mai reticent în a cere ajutor.

În cazul Previsio, rămâne astfel o întrebare importantă privind transparența: în ce măsură ar trebui informați elevii și părinții că profesorii sunt pregătiți să urmărească indicatori de radicalizare și că, în anumite situații, suspiciunile pot ajunge la instituțiile statului?