Sfaturile juridice oferite de inteligența artificială, în vizorul unui proiect de lege. Ce s-ar putea schimba pentru ChatGPT în România

Un proiect legislativ depus în Parlament ar putea schimba modul în care platformele de inteligență artificială oferă informații și recomandări juridice utilizatorilor din România. Inițiativa, susținută de Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR), propune delimitarea strictă a informațiilor juridice generale de consultanța personalizată, activitate rezervată avocaților și altor profesii juridice autorizate.

Proiectul, înregistrat la Senat pe 14 octombrie 2026 sub numărul B563/2026, modifică Legea nr. 51/1995 privind profesia de avocat și completează Codul civil. Printre prevederile sale se numără o definiție a consultanței juridice care se aplică indiferent de tehnologia folosită pentru furnizarea serviciului.

Deși textul nu interzice explicit utilizarea ChatGPT sau a altor sisteme AI, formulările propuse ridică întrebări privind posibilitatea ca asemenea platforme să continue să ofere recomandări juridice individualizate fără implicarea unui avocat.

Una dintre principalele modificări este introducerea unui nou articol, 3¹, în Legea profesiei de avocat.

Potrivit acestuia, consultanța juridică reprezintă un serviciu personalizat, prin care normele de drept sunt aplicate unei situații concrete, pentru a oferi unei persoane o opinie sau un sfat în vederea luării unei decizii.

Textul precizează că această calificare se realizează indiferent de mijlocul sau tehnologia utilizată.

În același timp, proiectul exclude explicit din categoria consultanței juridice furnizarea de informații generale despre drept, activitățile de documentare, cercetare, publicare și instrumentele juridice standardizate, atât timp cât acestea nu implică analiza unei situații individuale.

Diferența poate părea minoră, dar devine importantă în cazul inteligenței artificiale.

De exemplu, un utilizator care întreabă ChatGPT ce prevede legislația românească despre concediere primește, în principiu, informații juridice generale.

Dacă însă același utilizator încarcă propriul contract de muncă, explică circumstanțele concedierii și solicită recomandări concrete despre pașii juridici pe care ar trebui să îi urmeze, răspunsul AI ar putea intra în definiția consultanței juridice propuse de inițiatori.

Proiectul mai stabilește că activitățile juridice enumerate de lege pot fi exercitate numai de avocați, cu excepția competențelor atribuite expres altor profesii juridice.

Referirea la tehnologie nu este întâmplătoare.

În expunerea de motive a proiectului, inițiatorii menționează explicit dezvoltarea platformelor LegalTech și a sistemelor de inteligență artificială drept unul dintre motivele pentru care legislația trebuie modificată.

Potrivit documentului, același instrument tehnologic poate furniza atât informații generale, cât și răspunsuri individualizate. Criteriul propus pentru delimitarea activităților este natura serviciului oferit, nu tehnologia utilizată.

Această abordare ar putea avea consecințe pentru platformele care permit utilizatorilor să analizeze contracte, să interpreteze clauze sau să primească recomandări bazate pe circumstanțele personale.

În practică, o aplicație AI generalistă nu separă întotdeauna clar informarea juridică de consultanță. O conversație poate începe cu o întrebare despre o prevedere legală și poate continua cu analiza unui document sau a unui conflict concret.

Rămâne neclar cum ar urma să fie aplicată această distincție platformelor generaliste, care nu sunt dezvoltate exclusiv pentru furnizarea serviciilor juridice, dar pot genera asemenea răspunsuri la solicitarea utilizatorilor.

Proiectul nu se limitează la definirea consultanței juridice.

O altă prevedere introduce un mecanism prin care UNBR ar putea solicita instanțelor încetarea unor activități juridice desfășurate fără drept prin intermediul serviciilor online.

Inițiativa face trimitere la Regulamentul european privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA), care permite emiterea unor ordine privind conținutul ilegal și furnizarea anumitor informații necesare identificării persoanelor responsabile.

Cererile ar urma să fie judecate în regim de urgență, cu primul termen stabilit în maximum cinci zile. Hotărârile ar fi executorii și ar putea fi atacate cu apel în termen de cinci zile de la comunicare.

Nu este vorba despre un drept al UNBR de a bloca direct un website sau o aplicație. Măsurile ar necesita intervenția unei instanțe, care trebuie să verifice existența încălcării și justificarea măsurii solicitate.

Expunerea de motive leagă noua definiție a consultanței juridice inclusiv de articolul 348 din Codul penal, referitor la exercitarea fără drept a unei profesii sau activități.

Această referire nu înseamnă că orice răspuns juridic generat de AI ar deveni automat ilegal sau că simpla utilizare a unui chatbot ar constitui infracțiune. Ea indică însă intenția inițiatorilor de a face mai clară delimitarea activităților juridice rezervate și în mediul digital.

Inițiativa este susținută de UNBR și a fost depusă de senatorul PNL Cătălin-Daniel Fenechiu, vicepreședinte al Uniunii, împreună cu parlamentari din PSD, PNL, AUR, USR și PACE.

Într-un comunicat publicat pe 15 octombrie, Fenechiu a argumentat că persoanele care caută sfaturi juridice online trebuie să poată identifica furnizorul și responsabilitatea acestuia.

Potrivit UNBR, scopul modificărilor este protejarea cetățenilor împotriva serviciilor juridice neautorizate și consolidarea garanțiilor profesionale.

Organizația consideră că beneficiarii serviciilor juridice trebuie să știe cine răspunde pentru recomandările primite, în special atunci când acestea pot produce consecințe financiare sau juridice importante.

Argumentul protecției utilizatorilor este relevant și în cazul AI. Sistemele de inteligență artificială pot genera răspunsuri incorecte, pot interpreta greșit prevederi legislative sau pot prezenta cu încredere informații care nu sunt aplicabile unei situații concrete.

Dincolo de obiectivele declarate, proiectul deschide o discuție despre accesul la informații juridice și despre dezvoltarea serviciilor LegalTech.

Instrumentele bazate pe inteligență artificială permit deja utilizatorilor să obțină explicații despre documente și situații juridice fără a apela imediat la un profesionist. Ele pot reduce costurile informării inițiale și pot facilita înțelegerea unor noțiuni legislative complexe.

Dacă asemenea activități ar fi interpretate extensiv drept consultanță juridică rezervată avocaților, unele servicii digitale ar putea fi nevoite să își limiteze funcționalitățile sau să introducă mecanisme de supraveghere profesională.

Pe de altă parte, simpla disponibilitate a unui instrument AI nu garantează corectitudinea răspunsurilor și nici existența unui profesionist care să își asume responsabilitatea pentru acestea.

Problema centrală este, astfel, unde ar trebui stabilită limita dintre accesul liber la informație, asistența tehnologică și prestarea unui serviciu juridic reglementat.

Proiectul nu clarifică în mod explicit cum ar trebui tratate platformele AI generaliste, cine ar răspunde pentru recomandările individualizate generate automat și ce obligații concrete ar reveni operatorilor unor asemenea servicii.

Aceste aspecte ar putea deveni teme importante ale dezbaterilor parlamentare.

Propunerea legislativă B563/2026 a fost înregistrată la Senat pe 14 octombrie 2026. Inițiatorii au solicitat procedură de urgență, însă, potrivit fișei oficiale a proiectului, acesta se afla, la 17 octombrie, în stadiul de înregistrare pentru dezbatere.

Textul poate suferi modificări în urma avizelor, amendamentelor și voturilor parlamentare.

Până la adoptarea și intrarea în vigoare a unei eventuale legi, regulile propuse nu produc efecte juridice.

Dezbaterea ridică însă o întrebare care depășește profesia de avocat: într-o perioadă în care inteligența artificială poate analiza documente, interpreta legislația și propune soluții individualizate, unde se termină un instrument de informare și unde începe un serviciu profesional reglementat?