Una dintre cele mai mari centrale electrice pe gaz din Europa, aproape finalizată la Mintia: Câtă energie va produce pentru România

Mintia, Hunedoara. Cea mai mare investiție energetică a ultimelor decenii în România, noua centrală electrică pe gaze de la Mintia, a atins un stadiu fizic de construcție de 75% și este programată să fie finalizată la jumătatea anului viitor.

Proiectul, realizat de compania Mass Group Holding din Irak, are o valoare de 1,4 miliarde de euro și reprezintă ridicarea de la zero a unei centrale noi pe locul fostei termocentrale Mintia din județul Hunedoara.

Cu o putere instalată totală de 1.734 MW, centrala va deveni cea mai mare și mai modernă centrală pe gaze naturale din Europa, utilizând turbine Siemens de ultimă generație.

În prezent, pe șantier lucrează aproximativ 500 de muncitori, fiind implicate peste 200 de firme românești în construcția și echiparea obiectivului.

Lucrările au început în 2022 și avansează într-un ritm record. Conform ministrului Energiei, Sebastian Burduja, prima turbină a centralei – cu o capacitate de aproape 600 MW – va fi gata în decembrie anul acesta, urmând ca a doua turbină, identică, să fie finalizată în ianuarie-februarie anul viitor. Astfel, primul ciclu al centralei (adică primele grupuri de producție) va intra în funcțiune către sfârșitul anului 2025, însumând peste 1.000 MW puși în rețea.

Întregul proiect, care este o centrală în ciclu combinat (turbine pe gaz plus turbine pe abur pentru eficiență sporită), va fi operațional la capacitate completă în iulie 2026, când toți cei 1.734 MW vor produce energie electrică.

În paralel cu montarea turbinelor și echipamentelor, compania de transport gaze Transgaz lucrează la racordarea noii centrale la magistrala națională de gaze naturale. Conexiunea este planificată să fie finalizată până în luna octombrie 2025, astfel încât centrala să poată primi combustibilul necesar pornirii primei turbine la termenul stabilit.

O parte din gazul ars la Mintia va proveni chiar din zăcământul offshore românesc Neptun Deep din Marea Neagră, ceea ce va permite valorificarea resurselor interne pentru producția de electricitate.

Oficialii guvernamentali evidențiază caracterul strategic al proiectului. „Ceea ce se întâmplă astăzi la Mintia este un miracol al tehnicii, doarece se stabilesc recorduri succesive; este cea mai mare centrală pe gaz din Europa – 1.734 MWgrupați într-un singur loc” a declarat ministrul Burduja, subliniind dimensiunea impresionantă a turbinelor, generatoarelor și transformatoarelor livrate la fața locului.

Investiția este considerată cea mai importantă în energie din România din ultimii 20-35 de ani, aducând românilor energie mai sigură și facturi potențial mai mici, precum și șansa de a utiliza gazul din Marea Neagră pe plan intern.

Noua centrală de la Mintia reprezintă un record pentru sectorul energetic autohton de după 1989. Cu cei 1,734 GW instalați, va depăși ca mărime atât puterea totală a centralei nucleare de la Cernavodă (aproximativ 1,400 MW din două reactoare nucleare , cât și cea a hidrocentralei Porțile de Fier I (circa 1.166 MW instalați) – care a fost, până acum, cea mai mare capacitate de producție pe un singur amplasament energetic din România

De asemenea, centrala va fi de două ori mai puternică decât cea mai mare termocentrală pe gaze existentă în prezent, centrala OMV Petrom de la Brazi (860 MW, inaugurată în 2012).

Până la Mintia, centrala de la Brazi era cel mai important proiect nou de generare construit în ultimele decenii, având o capacitate chiar mai mare decât a unui reactor nuclear de la Cernavodă și asigurând în primul an circa 10% din producția de electricitate a țării.

Ministrul Energiei a afirmat că România se află „în grafic” pentru ca anul 2025 să fie cel mai bun an din sectorul energetic de după 1989, datorită numărului mare de capacități noi care vor fi finalizate și conectate la Sistemul Energetic Național.

Potrivit lui Sebastian Burduja, deja la 31 mai 2025 erau 594 MW noi puși în funcțiune în cursul acestui an (predominant din proiecte eoliene și solare), iar autoritățile își propun să depășească 2.000-2.500 MW de capacitate nouă instalați până la sfârșitul lui 2025.

Acest avans al noilor investiții – de la mari centrale pe gaze precum Mintia, până la parcuri eoliene și fotovoltaice – este esențial pentru creșterea producției interne de energie și reducerea facturilor la electricitate ale populației și industriei, subliniază oficialul.

Centrala pe gaze de la Mintia se va alătura unui mix energetic diversificat al României, alături de nuclear, hidro, regenerabile și alte termocentrale existente. În 2022, România avea o capacitate totală instalată de aproximativ 16.500 MW provenind din surse variate.

Iată cum se compară noua investiție de la Mintia cu celelalte surse majore de energie din țară:

• Energie nucleară: Singura centrală nucleară, CNE Cernavodă, operează două reactoare CANDU de ~700 MW fiecare (circa 1.400 MW în total) asigurând ~20% din electricitatea României într-un an obișnuit. Reactorii nucleari funcționează aproape constant la putere maximă, oferind energie de bază fără emisii de carbon. Guvernul are în plan construirea a încă două reactoare (Unitățile 3 și 4) până în jurul anului 2031, ceea ce ar adăuga peste 1.400 MW capacitate nucleară nouă. De asemenea, se discută implementarea de reactoare modulare mici (SMR) pentru a extinde aportul nuclear post-2030. În comparație directă, centrala pe gaz de la Mintia (1.734 MW) va avea o putere instalată mai mare decât întreaga centrală nucleară existentă, deși rolul ei este diferit – folosind combustibil fosil (gaze naturale) și emitând CO₂, dar putând fi pornită și oprită mai flexibil decât un reactor nuclear.
• Hidroenergie: România dispune de numeroase hidrocentrale operate de compania de stat Hidroelectrica, cu o capacitate totală de peste 6.000 MW instalată în centrale mari și mici pe râuri. Hidrocentrala Porțile de Fier I, de pe Dunăre, este cea mai mare din țară, având circa 1.166 MW instalați, urmată de Porțile de Fier II (251 MW) și altele de dimensiuni mai mici. În anii ploioși, hidrocentralele pot furniza un sfert sau chiar o treime din producția națională de electricitate, fiind o sursă curată și relativ flexibilă. Noua centrală de la Mintia, deși mai mare ca putere decât orice hidrocentrală individuală, nu va înlocui rolul hidroenergiei, care rămâne crucială pentru reglajul rețelei și producția de vârf (îndeosebi în perioadele de consum maxim sau pentru echilibrarea variațiilor regenerabilelor). Mintia va oferi însă capacitate de producție în bandă (bazeload) suplimentară, putând funcționa continuu indiferent de condițiile meteo – un avantaj față de hidro (dependentă de hidrologie) și eolian/solar.
• nergie eoliană și solară: Sectorul regenerabilelor a cunoscut o creștere rapidă în ultimul deceniu în România. La finalul lui 2022 erau peste 4.200 MW din surse verzi instalați, în principal turbine eoliene (circa 3.000 MW) și panouri fotovoltaice (peste 1.200 MW). Cea mai mare fermă eoliană din țară este parcul Fântânele-Cogealac din Dobrogea, cu aproximativ 600 MW instalați, fiind la inaugurare cel mai mare parc eolian onshore din Europa. Deși niciun parc solar individual nu atinge încă asemenea dimensiuni, numeroase centrale fotovoltaice mai mici contribuie cumulat cu energie, mai ales în lunile însorite de vară. Avantajul regenerabilelor este că nu emit gaze cu efect de seră și au costuri reduse de operare, însă producția lor este intermitentă – depinde de vânt și soare. În acest context, centrala pe gaze de la Mintia va juca un rol complementar: va putea furniza rapid energie atunci când vântul sau soarele nu sunt suficient de puternice, asigurând stabilitatea sistemului. Practic, Mintia și alte centrale pe gaz pot acționa ca back-up pentru regenerabile, acoperind golurile de producție. Creșterea capacității regenerabile va continua (ținta este ca 30-35% din energia produsă să fie verde până în 2030), dar aceasta va necesita și mai multă capacitate de echilibrare – iar centralele flexibile pe gaze, precum Mintia, pot îndeplini acest rol.
• Alte termocentrale pe gaze: Până la apariția proiectului de la Mintia, România avea deja câteva centrale pe gaze notabile. Cea mai mare este menționata termocentrală Brazi (OMV Petrom) de 860 MW, care a depășit la momentul inaugurării puterea unui reactor nuclear, și a adus un aport semnificativ (circa 8-10% din producția națională) în anii de după 2012. Alte centrale pe gaze mai mici funcționează în cogenerare pentru marile orașe (de exemplu CET-urile pentru termoficare la București, Brașov, Oradea, etc.), dar și proiecte noi sunt în derulare: compania de stat Romgaz construiește o centrală modernă de ~430 MW la Iernut (Mureș), iar investiții private similare sunt anunțate la Halânga (Mehedinți) și altundeva. Totuși, niciuna dintre aceste centrale pe gaz existente sau planificate nu se apropie individual de capacitatea uriașă a centralei de la Mintia (1.734 MW). Astfel, Mintia va deveni de departe cel mai important hub de producție pe bază de gaze naturale al țării, dublând practic capacitatea pe gaz instalată anterior (care era ~2.200 MW în 2022. În contextul tranziției energetice, gazul natural este considerat un combustibil de tranziție – mai curat decât cărbunele, dar totuși fosil. Mintia va contribui la securitatea energetică pe termen mediu, oferind o sursă stabilă până când suficiente capacități nepoluante (regenerabile sau nucleare) îi vor putea prelua rolul.
• Termocentralele pe cărbune: Tradițional, cărbunele (lignitul) a fost o componentă majoră a sistemului energetic românesc, însă uzinele termo pe cărbune se află în declin rapid. Vechea termocentrală Mintia (1.285 MW instalați în cinci grupuri pe huilă) a fost închisă definitiv în 2021 din cauza neconformității cu normele de mediu, lăsând Complexul Energetic Hunedoara cu o singură unitate la Paroșeni. În prezent, cele mai mari centrale pe cărbune rămase sunt în cadrul Complexului Energetic Oltenia – la Rovinari, Turceni și Ișalnița (județul Gorj) – cumulând în jur de 2.500-2.700 MW disponibili. Acestea funcționează însă tot mai puțin, din cauza costurilor ridicate cu certificatele de CO₂ și a uzurii. România s-a angajat ca, în conformitate cu obiectivele climatice europene, să renunțe la producția pe cărbune până în 2032Unele capacități de cărbune vor fi trecute în conservare sau convertite (de exemplu, există planuri ca anumite grupuri din Oltenia să fie convertite să ardă gaz natural și ulterior hidrogen). Apariția noii centrale pe gaz de la Mintia trebuie privită și în acest context: practic, ea înlocuiește capacitatea pierdută prin închiderea vechii termocentrale pe cărbune și contribuie la acoperirea golului de producție lăsat de retragerea treptată a cărbunelui. Comparativ, centrala Mintia pe gaz va produce energie cu aproximativ 50% mai puține emisii de carbon per MWh decât vechile grupuri pe cărbune, fiind așadar mai prietenoasă cu mediul, deși pe termen lung obiectivul rămâne dezvoltarea surselor fără emisii.