Un experiment cu două ciori a uimit oamenii de știință. Ce au descoperit cercetătorii în creierul păsărilor

Două ciori au reușit să îi surprindă pe oamenii de știință după ce au fost supuse unui experiment folosit de zeci de ani pentru studierea creierului uman. Păsările au demonstrat că pot lua anumite decizii de două ori mai repede decât oamenii și maimuțele, fără să sacrifice precizia răspunsurilor. Rezultatele, publicate în prestigioasa revistă Science, ridică noi întrebări despre inteligența animalelor și despre capacitățile extraordinare ale creierului păsărilor.

Expresia „creier de pasăre”, folosită adesea pentru a descrie o persoană lipsită de inteligență, ar putea căpăta un sens cu totul diferit. Un experiment realizat de cercetătorii Universității din Tübingen, Germania, arată că unele păsări sunt capabile să proceseze informații vizuale și să ia decizii cu o viteză impresionantă.

Studiul, realizat de neurobiologii Philipp Schmidbauer și Andreas Nieder și publicat pe 22 octombrie 2026 în revista Science, a analizat modul în care două ciori negre (Corvus corone) reacționează atunci când trebuie să interpreteze informații vizuale și să aleagă rapid un răspuns.

Rezultatele au arătat că păsările au avut nevoie, în medie, de numai 235 de milisecunde pentru a lua o decizie, aproximativ jumătate din timpul înregistrat în cercetări anterioare pe oameni și maimuțe, în sarcini comparabile.

Pentru a le testa capacitățile, cercetătorii au folosit un experiment clasic de psihologie cognitivă, cunoscut sub numele de test de discriminare a mișcării punctelor.

Cele două ciori au fost așezate în fața unor monitoare tactile pe care apăreau numeroase puncte albe, aflate în mișcare pe un fundal negru.

Unele puncte se deplasau aleatoriu, în timp ce altele se mișcau într-o direcție comună, spre stânga sau spre dreapta.

Păsările trebuiau să identifice direcția predominantă și să atingă cu ciocul partea corespunzătoare a ecranului.

Pentru fiecare răspuns corect primeau o recompensă alimentară: o larvă.

Înainte de colectarea datelor, fiecare cioară a participat la peste 100 de sesiuni de antrenament, astfel încât cercetătorii să se asigure că înțelege sarcina.

Experimentul nu urmărea doar viteza reacției, ci și capacitatea păsărilor de a analiza informațiile și de a lua o decizie corectă.

Rezultatele au fost surprinzătoare chiar și pentru specialiștii familiarizați cu inteligența corvidelor, familia de păsări din care fac parte ciorile, corbii și gaițele.

Cele două păsări au răspuns, în medie, în 235 de milisecunde, adică în mai puțin de un sfert de secundă.

Comparativ cu rezultatele obținute anterior la oameni și maimuțe, viteza lor a fost aproximativ dublă.

Mai important, această rapiditate nu a fost însoțită de o scădere a preciziei.

Atunci când direcția punctelor era ușor de identificat, păsările au obținut o rată de răspunsuri corecte apropiată de 100%.

Când mișcarea era mai greu de interpretat, performanța scădea, dar păsările continuau să identifice direcția mai bine decât ar fi făcut-o prin alegeri pur întâmplătoare.

Trebuie precizat însă că experimentul a implicat doar două exemplare, iar comparația cu oamenii și maimuțele s-a bazat pe rezultatele unor cercetări anterioare, nu pe testarea simultană a tuturor speciilor.

Prin urmare, descoperirea nu demonstrează că toate ciorile sunt mai inteligente decât oamenii, ci că aceste păsări pot fi remarcabil de rapide într-o anumită categorie de decizii.

Pentru a înțelege mecanismele din spatele acestei performanțe, oamenii de știință au mers mai departe și au analizat activitatea neuronală a păsărilor.

Au fost înregistrate semnalele provenite de la 248 de neuroni dintr-o regiune cerebrală numită nidopallium caudolaterale, implicată în procese cognitive complexe.

Această regiune îndeplinește funcții comparabile cu cele ale cortexului prefrontal la oameni, zonă asociată cu luarea deciziilor, planificarea și controlul comportamentului.

Cercetătorii au descoperit că activitatea neuronală începea să indice alegerea pe care urma să o facă pasărea la numai 70 de milisecunde după apariția stimulului vizual.

Cu alte cuvinte, creierul începea să pregătească răspunsul cu aproximativ 170 de milisecunde înainte ca pasărea să atingă ecranul cu ciocul.

Rezultatele sugerează că, deși creierul păsărilor are o structură diferită de cel al mamiferelor, mecanismele prin care sunt analizate informațiile și sunt luate deciziile pot funcționa după principii asemănătoare.

Una dintre cele mai interesante întrebări ridicate de studiu privește dimensiunea creierului.

Creierul unei ciori este mult mai mic decât cel uman și nu dispune de neocortexul stratificat caracteristic mamiferelor.

Cu toate acestea, păsările pot realiza operațiuni cognitive complexe.

O posibilă explicație este densitatea foarte mare a neuronilor. Creierul corvidelor poate conține, raportat la aceeași masă, aproximativ de două ori mai mulți neuroni decât creierul primatelor.

Distanțele mai mici dintre neuroni ar putea permite transmiterea mai rapidă a informațiilor, contribuind astfel la viteza de procesare.

Cercetătorii consideră că și evoluția ar putea explica aceste performanțe.

Păsările trebuie să reacționeze extrem de repede în timpul zborului, să evite obstacolele, să identifice hrana și să execute manevre precise într-un mediu aflat permanent în schimbare.

Aceste cerințe ar fi putut favoriza dezvoltarea unor circuite neuronale capabile să proceseze informațiile vizuale cu o eficiență deosebită.

Totuși, mecanismul exact care le permite ciorilor să ia decizii atât de rapid nu este încă pe deplin înțeles.

Descoperirea completează o serie de cercetări care au demonstrat, de-a lungul anilor, capacitățile cognitive remarcabile ale corvidelor.

Unele specii pot confecționa și utiliza unelte pentru a extrage hrana din locuri greu accesibile.

Ciorile din Noua Caledonie au demonstrat inclusiv capacitatea de a combina mai multe obiecte pentru a crea instrumente funcționale și de a planifica acțiuni succesive pentru atingerea unui obiectiv.

Alte cercetări au arătat că anumite corvide pot recunoaște chipurile oamenilor și pot păstra mult timp amintirea unor interacțiuni negative.

De asemenea, unele specii prezintă comportamente care sugerează forme complexe de memorie și anticipare.

Aceste capacități au determinat oamenii de știință să reconsidere ideea potrivit căreia inteligența avansată ar necesita obligatoriu un creier organizat asemenea celui uman.