Viața neștiută a Laurei Codruța Kövesi. Două căsnicii, un divorț și marele regret al femeii care a ajuns să conducă Parchetul European

Laura Codruța Kövesi a ocupat unele dintre cele mai importante funcții din justiția românească și europeană. A condus DNA, a trecut printr-o revocare controversată și a devenit primul procuror-șef european. În spatele carierei se află însă și o viață personală despre care a vorbit foarte puțin. A trecut printr-un divorț, s-a recăsătorit discret și a recunoscut public că există un lucru pe care îl regretă profund. Povestea ei începe însă cu mult înainte de dosarele de corupție, pe terenurile de baschet din Mediaș.

Laura Codruța Kövesi a devenit, la 33 de ani, prima femeie numită procuror general al României.

Dincolo de cariera care a transformat-o într-una dintre cele mai cunoscute românce, viața ei cuprinde o copilărie petrecută la Sfântu Gheorghe și Mediaș, ani de sport de performanță, o accidentare care i-a schimbat planurile, două căsnicii și o viață personală despre care a vorbit rareori. La 53 de ani, Kövesi încheie, pe 30 octombrie 2026, mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European.

Laura Codruța Kövesi s-a născut pe 15 mai 1973, la Sfântu Gheorghe, în județul Covasna. Numele său de familie la naștere era Lascu. A crescut într-o familie în care educația și profesiile părinților aveau să îi influențeze alegerile.

Tatăl său, Ioan Lascu, era procuror, iar mama, profesoară de limba și literatura română. Laura mai are un frate, Sergiu Lascu, care a lucrat în cadrul companiei Transgaz.

Primii șapte ani din viață i-a petrecut la Sfântu Gheorghe. Ulterior, familia s-a mutat la Mediaș, orașul în care avea să își petreacă restul copilăriei și adolescența.

Ioan Lascu a condus Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaș timp de aproximativ 30 de ani, din 1980 până în 2010. A fost unul dintre cei mai longevivi prim-procurori din România.

Deși profesia tatălui său a reprezentat un reper, Kövesi a povestit că părinții nu au fost severi și nici nu i-au impus un anumit drum profesional.

Într-un interviu acordat Andreei Esca, în martie 2019, fosta șefă a DNA a vorbit despre educația primită acasă.

„De la părinții mei am învățat să fiu corectă în tot ce fac și să fiu sinceră cu oamenii”, mărturisea aceasta.

Își amintea că părinții au tratat-o cu bunătate atât pe ea, cât și pe fratele său. Nu disciplina impusă prin pedepse era ceea ce păstrase în memorie, ci exemplul personal.

O parte din copilărie și-a petrecut-o și la bunici, la țară. Despre acea perioadă a vorbit cu nostalgie, amintindu-și de oamenii alături de care a crescut.

Tatăl său a murit în decembrie 2017, la vârsta de 70 de ani. Pentru Kövesi, el fusese nu doar un părinte, ci și un om cu care se consulta în privința profesiei.

Înainte de a fi cunoscută pentru anchetele penale, Laura Codruța Lascu era cunoscută în lumea baschetului.

A început să practice acest sport în jurul vârstei de opt ani. Baschetul a devenit repede una dintre cele mai importante preocupări ale sale.

Se antrena constant, participa la competiții și își dorea să facă performanță. Nu era vorba despre o activitate ocazională, ci despre ani de muncă și disciplină.

Unul dintre antrenorii săi de la Mediaș, Mircea Rotaru, a povestit pentru publicația DoR că adolescenta Codruța era extrem de muncitoare.

Nu era neapărat cea mai talentată jucătoare din echipă, însă se remarca prin seriozitate, ambiție și prin faptul că nu lipsea de la antrenamente.

Avea și un temperament puternic. Își susținea punctele de vedere și nu ezita să discute deciziile antrenorului atunci când considera că are argumente.

În 1986, la numai 13 ani, era căpitanul echipei sale, care a obținut locul al treilea la un campionat național de junioare.

Au urmat participarea în prima divizie și selecția în lotul național de junioare.

Cea mai importantă performanță a venit în 1989. România a devenit vicecampioană europeană la baschet feminin, la categoria junioare, după ce a pierdut finala în fața Cehoslovaciei.

Laura Codruța Kövesi făcea parte din acea generație de sportive.

Performanța a rămas una dintre realizările importante ale baschetului juvenil românesc.

La vremea respectivă, tânăra din Mediaș putea lua în calcul o carieră sportivă. O accidentare suferită în jurul vârstei de 17 ani avea însă să îi schimbe perspectiva.

A început să privească mai serios posibilitatea de a urma o profesie în afara sportului.

Anii de baschet nu au dispărut însă din viața ei. Chiar și după ce a devenit studentă, a continuat să joace.

Laura Codruța Kövesi a urmat un liceu cu profil de matematică-fizică din Mediaș, considerat unul dintre liceele bune ale orașului.

Era atrasă de sport, dar își continua și pregătirea școlară. Alegerea facultății a venit într-o perioadă în care România trecea prin schimbări majore.

Revoluția din decembrie 1989 a modificat nu doar viața politică a țării, ci și sistemul de învățământ.

Pentru tânăra care se pregătea de admitere, schimbarea materiilor de examen la Facultatea de Drept a contat. Gramatica și istoria se numărau printre disciplinele care îi plăceau.

A ales Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Deși tatăl său era procuror, Kövesi a susținut că nu acesta a obligat-o să urmeze Dreptul.

Decizia de a deveni procuror a luat-o mai târziu, în anul al treilea de facultate.

Tatăl ei a încercat atunci să îi prezinte și o altă posibilitate: profesia de notar. Considera că aceasta ar putea presupune un alt ritm de muncă și alte condiții profesionale.

Fiica sa a ales însă procuratura.

Avea să descopere, la începutul carierei, de ce tatăl său îi vorbise despre dificultățile profesiei.

Studenția la Cluj-Napoca a însemnat pentru Laura Codruța Kövesi și desprinderea de viața de acasă.

Nu a locuit într-un apartament confortabil, ci în cămin, alături de alte studente.

În primul an a împărțit camera cu trei colege. Ulterior, condițiile s-au schimbat, iar camerele au fost ocupate de câte două studente.

În interviul acordat Andreei Esca, Kövesi a povestit că viața de cămin a învățat-o să se gospodărească.

Studentele găteau, își organizau singure timpul și încercau să împace cursurile cu celelalte activități.

Pentru ea, facultatea nu a însemnat abandonarea baschetului. A continuat să joace la Cluj-Napoca, iar în anul al doilea a evoluat și la Dej.

Își amintea cu apreciere de profesorii de la Facultatea de Drept și spunea, la mulți ani după absolvire, că încă mai consulta cărțile scrise de unii dintre ei.

A absolvit facultatea în 1995.

Avea 22 de ani și urma să înceapă o carieră care, peste numai un deceniu, avea să o aducă în fruntea Ministerului Public.

În septembrie 1995, Laura Codruța Lascu și-a început activitatea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu.

Era o tânără absolventă de Drept, într-un sistem în care funcțiile de conducere erau ocupate în majoritate de bărbați.

În interviurile acordate ulterior, Kövesi a povestit că începuturile nu au fost lipsite de prejudecăți.

Unii dintre colegii și superiorii săi considerau că procuratura nu era o profesie potrivită pentru femei. Argumentele invocate țineau inclusiv de căsătorie, maternitate și posibilitatea ca femeile să lipsească de la serviciu pentru a-și îngriji copiii.

Tânăra procuroare a continuat însă să lucreze în sistem.

În 1999, a trecut la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu. Ulterior, a avansat în structurile specializate în combaterea criminalității organizate.

Înainte de numirea la București, conducea Biroul Teritorial Sibiu al DIICOT.

Experiența acumulată în cei 11 ani de activitate avea să cântărească în momentul în care numele său a fost luat în calcul pentru una dintre cele mai importante funcții din justiția românească.

În anul 2002, Laura Codruța Lascu s-a căsătorit cu Eduard Kövesi, un om de afaceri din Sibiu, mai mare decât ea cu aproximativ 11 ani.

În urma căsătoriei, a preluat numele Kövesi, pe care avea să îl păstreze și după divorț.

Despre viața celor doi soți există puține informații confirmate public. Spre deosebire de alte persoane aflate în funcții importante, Kövesi nu și-a transformat relația într-un subiect de presă.

Căsnicia a durat aproximativ cinci ani. Divorțul a avut loc în 2007, când Laura Codruța Kövesi ocupa deja funcția de procuror general al României.

Motivele exacte ale despărțirii nu au fost explicate public de cei doi.

Presa a încercat, de-a lungul anilor, să obțină informații de la apropiați și membri ai familiilor, însă nu au apărut explicații directe și verificabile care să stabilească de ce s-a încheiat căsnicia.

Numele fostului soț a apărut ulterior în relatări despre o anchetă DNA, dar, potrivit documentării publicate de DoR, procurorii nu au început urmărirea penală împotriva lui în acel caz.

După divorț, Kövesi a continuat să folosească numele dobândit prin căsătorie, inclusiv în cariera sa internațională.

Nu a vorbit pe larg despre despărțire și nici despre eventualele dificultăți personale din acea perioadă.

Anul 2006 a reprezentat un moment decisiv în cariera sa.

Laura Codruța Kövesi avea 33 de ani și conducea o structură teritorială a DIICOT atunci când a fost propusă pentru funcția de procuror general al României.

Numirea a surprins o parte a sistemului judiciar. Nu era o figură cunoscută la nivel național și nu provenea din conducerea parchetelor bucureștene.

Președintele de atunci, Traian Băsescu, a explicat ulterior cum a ajuns să îi analizeze candidatura.

Potrivit relatării sale, solicitase CV-urile mai multor procurori cu funcții de conducere din structurile teritoriale ale DNA și DIICOT.

A observat în CV-ul Laurei Kövesi experiența profesională, rezultatele din dosare, dar și faptul că practicase baschet de performanță.

Băsescu a susținut că a dorit să aducă în conducerea Ministerului Public un procuror din afara cercurilor profesionale bucureștene.

Numirea a avut loc pe 2 octombrie 2006.

Laura Codruța Kövesi devenea astfel prima femeie și cea mai tânără persoană care ocupase funcția de procuror general al României.

Avea să conducă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție până în 2012, fiind numită pentru două mandate.

Ascensiunea sa a atras atenția asupra rolului președintelui Băsescu în numire. În anii următori, relația dintre cei doi nu a fost însă lipsită de tensiuni.

În 2009, președintele i-a reproșat public întârzierile din dosarele Revoluției și Mineriadei, două dintre anchetele importante rămase nesoluționate după căderea regimului comunist.

În 2013, după încheierea mandatelor de procuror general, Laura Codruța Kövesi a fost numită procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Propunerea a venit de la ministrul Justiției de atunci, Robert Cazanciuc? Nu. În realitate, propunerea pentru conducerea DNA a fost făcută de Victor Ponta, care asigura interimatul la Ministerul Justiției, în contextul negocierilor politice din acea perioadă.

Numirea a fost semnată de președintele Traian Băsescu.

Pentru Kövesi, noua funcție a însemnat trecerea de la coordonarea întregului Minister Public la conducerea instituției specializate în investigarea corupției la nivel înalt.

În anii următori, DNA a instrumentat dosare care au vizat miniștri, parlamentari, primari, oameni de afaceri și alte persoane cu funcții importante.

Au fost anchetați și trimiși în judecată politicieni din mai multe partide. Unele dosare s-au încheiat cu condamnări definitive, altele cu achitări.

Activitatea instituției a primit aprecieri din partea Comisiei Europene și a unor organizații internaționale preocupate de combaterea corupției.

În același timp, DNA a devenit centrul unor controverse puternice. Au existat acuzații privind practicile unor procurori, relațiile instituționale cu serviciile de informații și modul în care erau administrate anumite anchete.

Kövesi a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi coordonat fabricarea de probe sau anchete comandate politic.

În timpul mandatului, numele ei a devenit cunoscut și în afara României. Presa internațională a prezentat-o frecvent drept una dintre figurile importante ale luptei anticorupție din Europa de Est.

În România, imaginea sa a rămas puternic polarizantă. Pentru susținători, reprezenta independența justiției și combaterea corupției. Pentru critici, conducerea DNA ridica întrebări privind limitele puterii procurorilor și respectarea drepturilor persoanelor anchetate.

În februarie 2017, revista ELLE publica un amplu interviu cu Laura Codruța Kövesi, într-o perioadă în care aceasta conducea DNA și se afla permanent în atenția presei.

Jurnaliștii au descris o femeie cu o prezență mult mai rezervată decât imaginea publică asociată funcției sale.

Vorbea încet, era politicoasă și își cerea scuze pentru amânarea interviului. Își primea interlocutorii oferindu-le cafea sau apă.

Contrastul dintre femeia întâlnită în birou și figura publică prezentată zilnic la televizor era unul dintre elementele care i-au atras atenția jurnalistei.

Kövesi nu se considera o persoană ieșită din comun și respingea ideea că funcția ar transforma-o într-un om diferit.

În același timp, recunoștea că profesia presupunea sacrificii.

Programul încărcat, responsabilitățile și presiunea publică lăsau puțin timp pentru viața personală.

În interviurile sale, a preferat să vorbească despre muncă, familie și prieteni, fără să ofere detalii intime despre relațiile sentimentale.

Această discreție a alimentat, de-a lungul timpului, speculații în presa tabloidă. Unele publicații au vehiculat numele unor presupuşi parteneri, însă informațiile nu au fost întotdeauna susținute de declarații directe sau dovezi verificabile.

Kövesi avea să clarifice public o parte a situației sale sentimentale abia câțiva ani mai târziu, după mutarea la Luxemburg.

Una dintre cele mai personale declarații ale Laurei Codruța Kövesi a fost făcută în interviul acordat revistei ELLE, în 2017.

Întrebată cum reușește să păstreze echilibrul între viața profesională și cea personală, șefa DNA a recunoscut că un asemenea echilibru nu exista.

La vremea respectivă, era divorțată și nu avea copii.

Spunea că absența responsabilităților familiale îi permitea să dedice mai mult timp instituției pe care o conducea. Nu prezenta însă situația exclusiv ca pe un avantaj.

Recunoștea că existau zile în care și-ar fi dorit să aibă o familie și copii.

Astfel, în ciuda carierei sale și a funcțiilor importante pe care le-a ocupat, Laura Codruța Kövesi a recunoscut că are și un regret profund legat de viața personală.

Într-un interviu acordat în 2019, fosta șefă a DNA mărturisea că cel mai mare regret al său este faptul că nu are copii.

Declarația a dezvăluit o latură mai puțin cunoscută a femeii care și-a dedicat mare parte din viață profesiei de procuror și care a preferat, de-a lungul anilor, să își păstreze viața privată departe de atenția publicului.

Însă, cu toate acestea, considera că responsabilitățile profesionale trebuiau să rămână prioritare în acea etapă a vieții.

Întrebată dacă avea un iubit, a răspuns că nu se afla într-o relație în acel moment și că timpul liber era limitat.

În afara biroului, încerca totuși să aibă o viață obișnuită. Mergea la sală aproape zilnic, la cinema, la cumpărături sau se plimba prin parc.

Celebritatea îi complica uneori activitățile banale. Era recunoscută de oameni pe stradă, la piață și în alte locuri publice.

Unii o felicitau, alții îi cereau fotografii. Îi era tot mai greu să petreacă timp în public fără să fie observată.

Păstra legătura cu prietenii și încerca să își organizeze timpul astfel încât profesia să nu îi ocupe absolut toate orele zilei.

În octombrie 2022, Laura Codruța Kövesi a făcut o dezvăluire neașteptată într-un interviu acordat jurnalistei Ioana Ene Dogioiu, pentru Spotmedia.ro.

A confirmat că se recăsătorise.

Evenimentul avusese loc cu câțiva ani înainte, la scurt timp după preluarea mandatului la Parchetul European, în Luxemburg.

Kövesi a explicat că noul său soț este român și că relația începuse încă din perioada în care locuia în România.

Bărbatul lucrase în mediul privat, iar relația lor fusese una discretă.

Declarația a clarificat și o informație care circulase anterior în presă. Mai multe publicații susținuseră că procurorul-șef european s-ar fi căsătorit cu un fost ofițer SPP care îi asigurase protecția în România.

Kövesi a negat categoric această variantă.

A explicat că ea și soțul său se amuzau când citeau asemenea informații.

Nu i-a dezvăluit public identitatea și nu a oferit detalii despre ceremonia căsătoriei.

A precizat însă că soțul său era înțelegător și că relația lor avea deja o istorie îndelungată.

În același interviu, Kövesi a respins și ideea că ar fi fost o persoană singură în anii în care presa nu îi cunoștea viața sentimentală.

A subliniat că avusese întotdeauna alături prieteni și membri ai familiei.

Deși a confirmat cea de-a doua căsătorie, a continuat să folosească public numele Kövesi.

Până în octombrie 2026, identitatea celui de-al doilea soț nu a fost confirmată public de ea în sursele consultate.

Anul 2018 a fost unul dintre cele mai dificile din cariera Laurei Codruța Kövesi.

Ministrul Justiției de atunci, Tudorel Toader, a declanșat procedura de revocare din funcția de procuror-șef DNA.

Demersul a venit într-o perioadă marcată de conflicte între instituțiile judiciare și puterea politică.

Președintele Klaus Iohannis a refuzat inițial să semneze decretul de revocare.

Disputa a ajuns la Curtea Constituțională, care a stabilit existența unui conflict juridic de natură constituțională.

În urma deciziei CCR, președintele a semnat decretul de revocare pe 9 iulie 2018.

Kövesi a contestat modul în care fusese îndepărtată din funcție și s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului.

În mai 2020, CEDO a constatat încălcarea dreptului său la un proces echitabil și a libertății de exprimare.

Hotărârea a vizat lipsa posibilității efective de a contesta revocarea și legătura dintre măsură și opiniile exprimate de Kövesi în exercitarea atribuțiilor sale.

Decizia nu a reprezentat o evaluare generală a tuturor anchetelor DNA, ci a procedurii prin care fusese revocată.

Între timp, Kövesi intrase deja într-o nouă competiție profesională, de această dată la nivel european.

În 2019, Laura Codruța Kövesi a candidat pentru conducerea noului Parchet European, instituție creată pentru investigarea infracțiunilor care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.

Selecția a fost însoțită de negocieri și divergențe între instituțiile europene.

Candidatura sa a primit sprijin în Parlamentul European, în timp ce procesul de desemnare a presupus și negocieri cu reprezentanții statelor membre.

În cele din urmă, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord privind numirea sa.

În octombrie 2019, Kövesi a devenit primul procuror-șef european.

Sediul Parchetului European se află la Luxemburg, nu la Bruxelles, deși instituția lucrează permanent cu organismele Uniunii Europene.

Pentru fosta șefă DNA, mutarea a însemnat începutul unei etape profesionale diferite.

A trebuit să participe la organizarea unei instituții noi, cu procurori proveniți din sisteme judiciare diferite.

Parchetul European și-a început activitatea operațională la 1 iunie 2021.

Competențele sale includ investigarea fraudelor cu fonduri europene, a anumitor fapte de corupție și a fraudelor transfrontaliere grave în materie de TVA.

În loc să conducă o instituție națională, Kövesi avea acum responsabilitatea coordonării unei structuri judiciare care funcționează în mai multe state membre.

Experiența de la DNA a reprezentat o parte importantă a parcursului său, însă construirea Parchetului European a presupus și dificultăți administrative, juridice și bugetare noi.

La 30 octombrie 2026, Laura Codruța Kövesi își încheie mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European.

Succesorul său este procurorul german Andrés Ritter, fost adjunct al procurorului-șef european, desemnat în martie 2026 de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.

Acesta își va începe mandatul la 1 noiembrie 2026.

La finalul anului 2025, Parchetul European avea 3.602 investigații active, cu prejudicii estimate la peste 67,2 miliarde de euro. Aceste sume reprezintă estimări din anchete, nu prejudicii stabilite definitiv de instanțe și nici bani recuperați.

Într-un interviu acordat POLITICO înainte de plecare, Kövesi a descris conducerea instituției drept cea mai dificilă funcție din cariera sa.

A atras atenția asupra problemelor de finanțare, a obstacolelor birocratice și a presiunilor politice care pot afecta activitatea procurorilor europeni.

Întrebată despre planurile personale, nu a dorit să ofere detalii. A preferat să vorbească despre activitatea instituției și să lase deschisă discuția privind următoarea etapă din viața sa.

La 53 de ani, Laura Codruța Kövesi încheie astfel un mandat început într-un moment în care Parchetul European exista doar ca structură aflată în organizare.

În cei peste 30 de ani de carieră, a trecut de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu la conducerea Ministerului Public, apoi a DNA și, în cele din urmă, a unei instituții judiciare europene.

În tot acest timp, viața sa personală a rămas în mare parte departe de atenția publicului. A vorbit despre părinți, despre anii de baschet, despre studenție și despre sacrificiile profesionale. A confirmat două căsnicii, dar a ales să păstreze discreția asupra relației actuale.

Fosta sportivă din Mediaș, care în adolescență visa la o carieră în baschet, își încheie mandatul european fără să fi anunțat ce funcție sau ce drum va urma după Luxemburg.