„Trăim din noroc”. Analistul Armand Goșu: România a ignorat lecțiile războiului din Ucraina și a rămas nepregătită
La mai bine de un deceniu de la anexarea Crimeei și la peste patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei, România continuă să dea semne că nu a înțeles pe deplin schimbările produse în materie de securitate în regiunea Mării Negre. Este concluzia dură formulată de analistul Armand Goșu, care consideră că statul român a ratat ani importanți în care ar fi trebuit să-și modernizeze capacitățile de apărare și să se adapteze noilor realități ale războiului.
Potrivit acestuia, problemele scoase la iveală de incidentele recente cu drone nu sunt accidente izolate, ci simptomele unor vulnerabilități acumulate în timp.
„De când a început războiul suntem de douăzeci și ceva de ani în NATO. Nu se poate. Flancul estic există din 2014. Războiul n-a început în 2022. A început în februarie 2014. Sunt doisprezece ani. Cum tu, stat care te iei în serios și vrei ca alții să te ia în serios, nu ești capabil să te pregătești?” a declarat Goșu în podcastul lui Timotei Onoriu.
Lecțiile ignorate după 2014
Anexarea Crimeei de către Rusia în martie 2014 a reprezentat primul semnal major că Europa intră într-o nouă etapă de instabilitate. În anii care au urmat, Polonia și statele baltice au început programe accelerate de înarmare, au crescut bugetele pentru apărare și au investit masiv în apărarea antiaeriană, drone și infrastructură militară.
România a făcut la rândul său investiții importante, inclusiv achiziția sistemelor Patriot, HIMARS și F-16. Cu toate acestea, numeroși experți au atras atenția că modernizarea s-a desfășurat lent, iar unele componente esențiale ale apărării au rămas în urmă.
Armand Goșu susține că diferența dintre România și alte state de pe flancul estic este vizibilă.
„Uitați-vă la Polonia. S-au pregătit, s-au mișcat foarte bine. La baltici la fel. Noi ce am făcut din 2014 până acum în materie de pregătire militară, legislație și organizare? Am crezut că o să avem noroc”, afirmă analistul.
Războiul s-a schimbat, instituțiile au rămas în urmă
Una dintre ideile centrale ale intervenției lui Goșu este că autoritățile continuă să gândească apărarea prin prisma conflictelor clasice, în timp ce războiul din Ucraina a demonstrat importanța noilor tehnologii.
Conflictul a devenit un laborator militar în care dronele ieftine, sistemele de bruiaj și inteligența artificială joacă un rol din ce în ce mai mare. Ucraina și Rusia folosesc zilnic mii de drone pentru recunoaștere și atac, iar costul acestora este incomparabil mai mic decât al armamentului convențional.
„Mi-e teamă că acesta va fi războiul viitorului”, spune Armand Goșu referindu-se la utilizarea dronelor pe frontul ucrainean.
În opinia sa, investițiile în tehnologiile emergente trebuie să devină o prioritate pentru România.
Industria de apărare: bine pe hârtie, slabă în practică
Analistul a făcut referire și la problemele industriei românești de apărare, despre care spune că funcționează adesea mai bine în rapoarte decât în realitate.
Acesta a reluat observațiile făcute de foști oficiali implicați în domeniu, potrivit cărora multe fabrici și structuri birocratice par funcționale pe hârtie, dar nu produc rezultatele necesare.
„Totul era perfect pe hârtie. Dosare cu șină, semnături, aprobări. Dar când te duci acolo și vezi realitatea, îți pui mâinile în cap”, a spus Goșu.
Critica sa vizează nu doar industria de apărare, ci și modul în care funcționează instituțiile responsabile de securitate.
„Nu poți apăra țara cu noroc”
În timpul discuției, Goșu a revenit de mai multe ori la ideea că România a mizat prea mult pe contextul favorabil oferit de apartenența la NATO și Uniunea Europeană.
Potrivit acestuia, alianțele sunt esențiale, însă nu pot înlocui responsabilitatea proprie a statului.
„Am crezut că o să avem proverbialul nostru noroc istoric și o să scăpăm. Dar nu poți construi securitatea unei țări pe noroc”, a afirmat analistul.
El consideră că incidentele recente reprezintă un semnal de alarmă care ar trebui să determine o reevaluare profundă a modului în care România își pregătește apărarea.
O problemă de sistem
Pentru Armand Goșu, dificultățile nu țin de un guvern sau de un lider politic anume, ci de o problemă instituțională acumulată în timp.
„Nu este problema unui președinte sau a unui partid. Este o problemă de sistem. O problemă a instituțiilor românești care nu s-au adaptat suficient de repede la realitățile de securitate din regiune”, susține acesta.
În contextul războiului aflat la graniță și al creșterii tensiunilor în regiunea Mării Negre, avertismentul lui Goșu este unul simplu: România nu își mai poate permite să trateze securitatea ca pe o problemă secundară.
„Important este ca următorul update al Europei să ne prindă înăuntru, nu în afară”, a concluzionat analistul.
Ce a făcut Polonia după 2014?
- A crescut constant bugetul apărării până la peste 4% din PIB.
- A cumpărat sisteme Patriot, HIMARS, tancuri Abrams și K2.
- A dezvoltat una dintre cele mai mari armate terestre din Europa.
- A investit masiv în apărare antiaeriană și în producția de armament.
Ce a făcut România?
- A cumpărat Patriot, HIMARS și avioane F-16.
- A crescut bugetul apărării la 2%, apoi la 2,5% din PIB.
- A rămas însă dependentă de importuri pentru mare parte din echipamente.
- A întâmpinat dificultăți în modernizarea industriei naționale de apărare și în adaptarea la noile amenințări reprezentate de drone și războiul electronic.
