Strategia „faptului împlinit” a lui George Copos. Cum încearcă milionarul să schimbe regulile de „dragul” turismului pe Tâmpa și Panoramic

După o investiție de peste 21 de milioane de euro în restaurantul Panoramic și telecabina de pe Tâmpa, omul de afaceri George Copos avertizează că este gata să închidă totul dacă autoritățile nu permit în continuare accesul auto pe munte. Problema este însă una mult mai complicată decât o simplă dispută logistică. Muntele Tâmpa este arie protejată, iar regulamentul interzice explicit circulația auto, cu excepția intervențiilor de urgență. Copos vorbește despre beneficiile investiției sale, despre taxe, locuri de muncă etc, însă brașovenii se întreabă un lucru important: a fost construită întreaga investiție pe baza unei situații juridice neclare, în speranța că autoritățile vor accepta ulterior „faptul împlinit”?

George Copos a declarat pentru HotNews că este pregătit să închidă restaurantul Panoramic și telecabina dacă nu va mai putea folosi drumul care urcă spre vârful muntelui, acolo unde se află Panoramic.

Ce poate să însemne acest lucru? Că legea este doar pentru unii, iar oamenii de afaceri pot jongla în fața autorităților după bunul plac?

Dacă accesul auto este blocat, întreaga investiție devine imposibil de susținut, susține omul de afaceri. În argumentația sa, George Copos vorbește aproape exclusiv despre dimensiunea economică a proiectului, anume cele 21 de milioane de euro investite; cele aproximativ 100 de locuri de muncă; taxele și impozitele plătite; dar și impactul asupra turismului din Brașov.

Muntele Tâmpa nu este un teren obișnuit. Zona are statut de arie protejată încă din 1962, iar din 2007 face parte din rețeaua Natura 2000. Regulamentul sitului interzice explicit accesul auto, cu excepția vehiculelor de intervenție.

Cu toate acestea, după finalizarea lucrărilor de renovare, compania care administrează Panoramic a continuat să folosească drumul pentru aprovizionare; transportul deșeurilor; transportul angajaților, deplasarea personalului; acces logistic.

Ce nu spune George Copos este că angajații săi nu foloseau drumul doar de două ori pe zi, ci de cel puțin 10 ori pe zi. Pe lângă patru drumuri (urcare și coborâre) pentru transportul angajaților la restaurant, angajați care puteau la fel de bine să meargă cu telecabina, mașinile operatorului urcau și coborau de mai multe ori pe zi, chiar și de peste 10 ori pe zi. În ceea ce privește gunoiul, acesta era transportat de Comprest.

Până la urmă, înainte să investească și să cumpere afacerea de la firma care deține Aro Palace, George Copos știa care sunt regulile în ceea ce privește muntele Tâmpa, dar și faptul că accesul este interzis cu autoturismul în această arie protejată. Toate informațiile disponibile indică faptul că da, știa.

Statutul protejat al Tâmpei nu este nou. Interdicția privind circulația auto există de ani de zile. Mai mult, chiar reprezentanții Primăriei Brașov au recunoscut că situația juridică a drumului este neclară de mult timp și că acesta a rămas inclus în aria protejată.

Cu alte cuvinte, problema nu a apărut după investiție. Ea exista deja.

În realitate, situația pare să fi urmat un model des întâlnit în astfel de conflicte, anume că investiția este realizată; activitatea începe; accesul continuă ani sau luni fără intervenții ferme; iar ulterior presiunea publică și economică este folosită pentru legalizarea situației.

Practic, după ce restaurantul și telecabina au fost redeschise și au redevenit puncte importante pentru turismul brașovean, argumentul principal a devenit. „Nu mai putem funcționa fără acel drum.”

George Copos insistă că drumul este „vital”. „Cum duci gunoiul de acolo, cum aduci pompierii dacă ai nevoie, cum aduci salvarea?”

Problema este însă că legea nu funcționează în funcție de valoarea investiției sau de dificultățile logistice ale unui operator economic. Iar exact acest lucru îl spun și instituțiile de control.

De altfel, ceea ce George Copos a uitat să menționeze este că între operator și Garda de Mediu există pe masă o convenție care urmează să fie semnată în ceea ce privește accesul pe munte. Astfel, gunoiul va fi transportat, în continuare, de către Comprest, iar angajații vor putea utiliza drumul 2 ore pe zi - sunt informațiile obținute de Actualitate.net într-o intervenție anterioară.

Poziția cea mai fermă vine din partea Gărzii Forestiere. Șeful instituției, George Gârbacea, a declarat că traseul nu este drum forestier și nici drum public. „Este traseu turistic unde nu au voie mașini.”

Mai mult, Garda Forestieră spune clar că accesul auto era permis doar pe perioada șantierului; operatorul Panoramic „a abuzat” ulterior de această posibilitate; iar pe traseu au urcat mai multe mașini decât cele necesare.

În urma sesizărilor venite din partea comunității, accesul a fost închis cu barieră și lacăt, cheia rămânând doar la instituțiile de urgență, printre care ISU; ambulanță; salvamont; jandarmerie.

Conflictul a explodat public după ce sute de brașoveni au început să reclame prezența constantă a mașinilor pe traseul turistic.

În aprilie, aproximativ 300 de persoane au participat la un protest pașnic pe Tâmpa, cerând oprirea accesului auto.

Mesajul lor a fost simplu și destul de clar, anume că legea trebuie respectată pentru toată lumea.

Oamenii reclamă zgomotul; riscul pentru turiști; degradarea unei arii protejate; transformarea unui traseu de drumeție într-un drum logistic.

Iar argumentul folosit constant de comunitate este că aprovizionarea se poate face și prin telecabină. Răspunsul lui Copos a devenit deja una dintre cele mai comentate declarații: „V-ați urca într-o telecabină cu care am dus gunoiul?”

În ultimele zile, disputa a căpătat o nouă dimensiune după apariția informațiilor privind urșii atrași de deșeurile rămase pe Tâmpa.

Compania care administrează Panoramic a solicitat deblocarea temporară a accesului pentru evacuarea gunoiului, invocând pericolul reprezentat de animale.

Însă aici apare o altă întrebare importantă. De ce deșeurile erau accesibile urșilor?

Pentru că legislația obligă operatorii economici să gestioneze corespunzător gunoiul, inclusiv prin containere securizate; împrejmuire; măsuri anti-animale sălbatice.

Astfel, problema nu este doar lipsa accesului auto, ci și modul în care au fost administrate deșeurile.

Primăria Brașov încearcă să se delimiteze de conflict și spune că responsabilitatea aparține instituțiilor de mediu.

Purtătorul de cuvânt Sorin Toarcea a declarat că drumul există de zeci de ani; a fost folosit istoric pentru aprovizionare; iar municipalitatea nu decide regimul unei arii protejate.

Totuși, aceeași Primărie a permis accesul auto la barieră pentru operatorul Panoramic. Iar acesta este unul dintre motivele pentru care protestatarii acuză autoritățile că au tolerat situația până când scandalul a devenit public.

Dincolo de investiție, turism și infrastructură, conflictul de pe Tâmpa ne semnalează o problemă simplă: poate o investiție privată să forțeze reinterpretarea unei legi de mediu și respectarea legii în general?

Pentru mulți brașoveni, răspunsul este clar: nu.

Pentru George Copos, însă, situația pare redusă la o alegere: ori acces auto; ori închiderea întregului proiect.

În aceste două poziții se află acum autoritățile, obligate să decidă dacă legea poate fi negociată atunci când în joc sunt milioane de euro și un simbol turistic al orașului.