Românii din Belgia, alarmați după ce copiii lor au primit invitații pentru program militar: „Azi voluntar, mâine obligatoriu”

Tinerii români de 17 ani stabiliți în Belgia au primit recent scrisori oficiale prin care sunt informați despre un program de serviciu militar voluntar ce va începe în 2026. Documentul, trimis către 149.000 de adolescenți, a stârnit teamă și polemici în comunitatea românească, mulți părinți temându-se că opțiunea de astăzi ar putea deveni obligație în anii următori.

Scrisorile transmise de autoritățile belgiene către toți tinerii de 17 ani au declanșat un val de reacții în rândul românilor stabiliți în Belgia. Programul prezentat în document este descris ca fiind „voluntar”, însă numeroși părinți pun sub semnul întrebării intențiile reale ale statului belgian și se tem că, într-un context geopolitic tensionat, un astfel de program ar putea deveni obligatoriu.

Inițiativa vine într-o perioadă în care Belgia își extinde bugetul pentru apărare și anunță planuri de recrutare accelerate, odată cu introducerea unor echipamente militare noi. Pentru familiile românești, multe dintre ele stabilite în Belgia de ani buni, mesajul primit de adolescenții lor a ridicat neliniști privind siguranța, obligațiile pe termen lung și eventualele schimbări legislative din viitor.

Campania de informare lansată de guvernul belgian a inclus expedierea a aproximativ 149.000 de scrisori către tinerii care au împlinit 17 ani. Documentul explică faptul că, din 2026, va fi lansat un program de serviciu militar voluntar, destinat tinerilor cu vârste între 18 și 25 de ani. Participanții vor efectua un an de instruire în cadrul forțelor armate și vor primi în schimb 2.000 de euro lunar.

Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a prezentat inițiativa ca parte a unui efort amplu de recrutare, în condițiile în care armata belgiană intenționează să își crească efectivele și să atingă un buget de apărare corespunzător obiectivelor NATO. Pentru început, din toamna anului 2026, programul va avea un contingent de 500 de tineri, urmând ca numărul lor să crească treptat până la 7.000.

Pentru autoritățile belgiene, proiectul reprezintă un instrument de modernizare și consolidare a armatei. Pentru unii tineri, oferta financiară poate părea atractivă. Însă pentru numeroși părinți – în special din comunitatea românească – apar numeroase semne de întrebare.

În spațiul online, reacțiile au fost imediate. În grupurile de Facebook ale românilor din Belgia, sute de comentarii au exprimat aceeași idee: voluntariatul de astăzi ar putea deveni obligație într-un context geopolitic imprevizibil.

Un părinte român a scris într-o postare: „Și fiicei mele i-a ajuns acest plic, fix la o zi după ce a împlinit 17 ani, dar n-am de gând să-i ‘pun ștreangul la gât cu mâna mea’, cum se spune. Așa cum spunea cineva mai sus în comentarii: 'azi voluntar, mâine obligatoriu'.”

Un alt român avertiza că înscrierea într-un astfel de program ar putea avea consecințe care nu sunt evidente la prima vedere. „Văd că sunt unii pe aici care spun că e ok să meargă, că nu e nici o problemă, dar oare nu vor fi primii pe care îi cheamă în caz de război? Se face instrucție și ești și plătit... eu zic să fiți atenți la ce semnați și la caracterele mici...”

Discuțiile au devenit tot mai aprinse pe măsură ce părinții au început să analizeze implicațiile. „Când citesc comentariile mă apucă groaza. Chiar sunteți duși cu pluta. La început este voluntar, după care vor fi obligați. Cine vrea să își trimită copiii la război?!? Inconștienților.”

Reacțiile din comunitatea românească nu au apărut în vid. Mulți părinți cunosc situațiile similare din alte state europene, unde discuțiile despre revenirea la un serviciu militar obligatoriu s-au intensificat, pe fondul tensiunilor geopolitice din Europa și al creșterii bugetelor de apărare.

În Belgia, contextul este unul complex. Serviciul militar obligatoriu nu mai este activ de zeci de ani, însă legea care îl reglementa nu a fost abrogată complet. Ca urmare, există teoretic posibilitatea ca, într-un scenariu excepțional, autoritățile belgiene să poată reactiva anumite obligații militare.

Pe lângă discuția despre legislația veche, există și o altă temere: programul voluntar anunțat include o componentă care îi îngrijorează pe părinți — posibilitatea ca, după anul de voluntariat, tinerii să intre automat în rezervă pentru o perioadă mai lungă. Pentru multe familii românești, ideea de a lăsa un copil de 18–19 ani să semneze un angajament pe termen lung este un motiv suficient pentru a privi programul cu reținere.

Comentariile din mediul online reflectă un amestec de teamă, scepticism și neîncredere. Mulți români se tem că un astfel de program ar putea deveni o sursă de presiune asupra tinerilor, care, odată intrați în sistem, ar avea puține șanse să renunțe.

Pe lângă asta, faptul că scrisorile au fost trimise tuturor tinerilor de 17 ani — fără nicio diferențiere — a amplificat percepția că autoritățile pregătesc o strategie pe termen lung, care depășește cadrul strict al voluntariatului.

Pentru unii părinți, problema nu este doar natura programului, ci lipsa detaliilor clare privind obligațiile ulterioare, eventualele consecințe în caz de refuz sau modificările legislative viitoare. Mulți se tem că ceea ce astăzi este prezentat ca un simplu program opțional ar putea, într-un scenariu politic tensionat, să capete o altă formă.

În același timp, organizațiile de tineret din Belgia au criticat potențiala „normalizare a militarizării” și au avertizat că presiunea asupra adolescenților ar putea crește odată cu extinderea programului.

Pentru familiile românești, care au trecut prin experiențe similare în propriile țări de origine, ideea reintroducerii unei forme de mobilizare obligatorie ridică semne de întrebare și stârnește neliniște.