România și-a pierdut statutul de stat democratic în 2024. Țara noastră, cu un declin accentuat, retrogradată la "regim hibrid". Până și Coreea de Sud are un procent mai bun

Indicele Democrației realizat de The Economist Intelligence Unit (EIU) arată o deteriorare globală a standardelor democratice, cu un declin accentuat al României, care a fost coborâtă în categoria "regimurilor hibride". Anularea controversată a alegerilor prezidențiale a avut un rol major în această schimbare.

Raportul anual privind Indicele Democrației, publicat de Economist Intelligence Unit (EIU), semnalează o scădere a calității democrației la nivel mondial. În 2024, scorul global a coborât la 5,17, comparativ cu 5,23 în anul anterior, pe o scară de la 0 la 10. România a suferit un regres semnificativ, fiind retrogradată din categoria "democrație deficientă" în cea de "regim hibrid", anunța Agerpres la sfârșitul lunii februarie.

România a înregistrat o scădere de 0,46 puncte în clasamentul EIU, ajungând la un scor de 5,99, ceea ce a condus la mutarea țării în categoria "regimurilor hibride". Această coborâre a fost amplificată de decizia Curții Constituționale de a anula rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 și de a suspenda turul al doilea, programat pe 8 decembrie.

Curtea Constituțională a motivat hotărârea printr-o presupusă influență străină exercitată pe rețelele sociale asupra rezultatului alegerilor, însă raportul EIU subliniază lipsa unor dovezi clare care să susțină această concluzie. Decizia a venit după ce doi candidați anti-sistem au câștigat primul tur, învingându-i pe reprezentanții partidelor de guvernământ, care se confruntă cu un nivel crescut de nepopularitate.

Într-o analiză critică, EIU evidențiază că susținătorii lui Călin Georgescu, candidatul outsider de dreapta, provin în mare parte din mediul rural și din rândul alegătorilor vârstnici, categorie demografică ce își obține informațiile predominant de la televiziune, nu de pe rețele sociale. În plus, raportul dezvăluie că Partidul Național Liberal (PNL) ar fi finanțat o campanie pe rețelele sociale în favoarea lui Georgescu, o mișcare tactică ce s-a întors împotriva formațiunii politice.

Potrivit EIU, anularea alegerilor a afectat în mod direct scorul României pentru procesul electoral și pluralism, care a scăzut la 8,25. De asemenea, au existat retrogradări la capitolul funcționarea guvernului (5,36) și în ceea ce privește percepția corupției. Analiștii avertizează că, în funcție de modul în care vor fi gestionate alegerile prezidențiale reprogramate, scorul României ar putea continua să scadă în 2025.

Măsurile guvernamentale de modificare a legislației electorale privind rețelele sociale și încercările partidelor de la putere de a împiedica ascensiunea candidaților anti-sistem sunt criticate în raportul EIU, care atrage atenția asupra riscurilor pentru sănătatea democrației din România.

Indicele global al democrației a scăzut constant în ultimii ani. În 2024, mai mult de o treime din populația lumii (39,2%) trăiește sub regimuri autoritare, cu 60 de țări clasificate astfel, în creștere față de anii anteriori. Cea mai mare deteriorare a fost observată în libertățile civile și procesul electoral, în timp ce Europa de Vest rămâne singura regiune cu un scor în creștere, de 8,38.

Statele Unite continuă să fie considerate o "democrație deficientă", menținând locul 28 în clasament, în timp ce țările nordice domină în continuare primele poziții. Franța și Coreea de Sud au fost, de asemenea, retrogradate la "democrație deficientă" din cauza problemelor politice interne.

Scorul României rămâne vulnerabil, iar viitorul democrației depinde în mare măsură de modul în care autoritățile vor gestiona noile alegeri și de clarificările privind motivele controversatei anulări a scrutinului prezidențial.

În 2024, România a avut un scor mai mic și de cât Coreea de Sud. Țara noastră a înregistrat 5.99 procente, în timp ce Coreea de Sud are un indice de 7.75 în ceea ce privește statutul democratic.

Un stat democratic este o formă de organizare politică în care puterea aparține poporului, iar deciziile sunt luate prin mecanisme care asigură participarea cetățenilor la guvernare. Într-un astfel de stat, drepturile și libertățile fundamentale sunt garantate, iar instituțiile funcționează pe baza unor principii precum separația puterilor, statul de drept și alegeri libere.

Caracteristici principale ale unui stat democratic:

1. Alegeri libere și corecte – Cetățenii au dreptul să își aleagă reprezentanții prin vot universal, egal, direct și secret.
2. Separarea puterilor în stat – Puterea este împărțită între legislativ (care face legile), executiv (care aplică legile) și judecătoresc (care interpretează și aplică legile în caz de litigii). Această separare previne abuzurile de putere.
3. Respectarea drepturilor și libertăților fundamentale – Drepturi precum libertatea de exprimare, dreptul la asociere, libertatea presei și protecția împotriva discriminării sunt garantate prin lege.
4. Statul de drept – Toți cetățenii, inclusiv liderii politici, sunt supuși acelorași legi. Justiția este independentă, iar deciziile sunt luate în conformitate cu legislația în vigoare.
5. Pluralism politic – Există mai multe partide și grupuri politice care pot participa la alegeri și pot influența procesul decizional.
6. Transparență și responsabilitate – Instituțiile publice au obligația să informeze cetățenii, iar aleșii sunt responsabili pentru acțiunile lor în fața electoratului.

Exemple de state democratice sunt Canada, Austria, Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Elveția, Irlanda, Islanda, Olanda, Suedia, Portugalia, chiar și Marea Britanie, Spania și Noua Zeelandă, deși nivelul de democrație poate varia în funcție de respectarea acestor principii.