Au făcut bani din cerealele Ucrainei. Cum s-au intersectat în România afacerile din jurul lui Andrej Babiš și Viktor Orbán

În timp ce lideri politici din Europa Centrală criticau public importurile de cereale din Ucraina și costurile sprijinului acordat Kievului, companii legate de cercurile lor de influență au făcut afaceri importante cu grâne ucrainene. O investigație RISE/OCCRP arată că firme din grupul Agrofert, fondat de Andrej Babiš, și companii apropiate de rețele economice dezvoltate în jurul fostului premier ungar Viktor Orbán s-au intersectat în România, într-un lanț agroindustrial care include comerț cu cereale, logistică, producție de furaje și investiții în agricultură, scrie Riseproject.

Potrivit datelor analizate de jurnaliști, după invazia Rusiei în Ucraina, rutele comerciale pentru exportul cerealelor ucrainene s-au schimbat radical. Blocarea porturilor de la Marea Neagră a împins volume mari de marfă către trasee terestre prin statele vecine ale Uniunii Europene, inclusiv România și Ungaria. În acest context, mai multe companii regionale au început să importe cantități semnificative de cereale și produse oleaginoase din Ucraina.

Investigația arată că, deși Andrej Babiš și Viktor Orbán au avut discursuri publice critice față de Ucraina sau față de importurile agricole ucrainene, companii conectate la sferele lor economice au beneficiat de noile fluxuri comerciale.

Andrej Babiš, miliardar și fondator al grupului Agrofert, este una dintre cele mai influente figuri politice și economice din Cehia. Ascensiunea sa a fost însoțită de controverse legate de conflictul de interese și de investigații privind fonduri europene. În plan politic, Babiš a criticat sprijinul militar și financiar pentru Ucraina și a încercat să se poziționeze de partea fermierilor afectați de importurile agricole ucrainene.

În ciuda acestor poziții publice, companii din grupul Agrofert au cumpărat, direct și indirect, cereale și semințe oleaginoase provenite din Ucraina, în valoare de zeci de milioane de dolari, potrivit datelor comerciale analizate de RISE/OCCRP.

Un punct important al acestei rețele este România. În 2023, Agrofert a devenit acționar majoritar al East Grain, unul dintre cei mai mari traderi de cereale din România. Grupul fondat de Babiš a ajuns să controleze 65% din compania cu sediul la Cluj-Napoca.

East Grain nu era un jucător nou pe piață. Compania opera deja în România, Ungaria și Serbia, avea peste 450 de furnizori și dezvoltase o rețea regională de achiziție, depozitare, logistică și procesare. Încasările sale au crescut de la aproximativ 540 de milioane de lei în 2021 la aproape 700 de milioane de lei în 2022, perioadă care a coincis cu explozia comerțului cu cereale ucrainene.

Înainte ca Agrofert să devină acționar majoritar, East Grain gravita în jurul East Consulting, firmă controlată de grupul ungar Hodler. Aceasta din urmă este conectată la cercurile de putere economică formate în jurul fostului premier Viktor Orbán.

Viktor Orbán a construit, în ultimii ani, un discurs politic dur împotriva sprijinului acordat Ucrainei. A acuzat Bruxelles-ul că împinge Ungaria spre război și a susținut că sancțiunile împotriva Rusiei afectează direct populația. În paralel, însă, investitori apropiați de cercurile economice ale fostului premier au rămas activi în afaceri regionale care au inclus și comerțul cu cereale ucrainene.

Un nume central este Hodler Capital, vehicul de investiții condus de Miklós Kerezsi. Potrivit investigației, Hodler are legături cu structuri de investiții finanțate parțial din bani publici ungari și cu persoane care au ocupat funcții importante în guvernele Orbán.

Raportul Transparency International Ungaria, citat de RISE, descrie aceste fonduri de investiții drept mecanisme prin care bani publici ajung în structuri private opace, de unde pot genera profit pentru companii apropiate de cercuri politice. Hodler respinge aceste acuzații și susține că funcționează ca investitor financiar specializat în agricultură și industrie alimentară.

În România, legătura dintre Agrofert și cercul economic ungar s-a văzut inclusiv prin fabrica de furaje de la Sânpaul, județul Mureș. Fabrica UBM Feed, inaugurată în 2019 în prezența lui Viktor Orbán, a fost redenumită ulterior Protena. În prezent, compania este deținută în cote egale de East Grain, controlată de Agrofert, și Poultry Investment, firmă conectată la Hodler Capital și la investitori locali din sectorul avicol.

Platforma are o capacitate de peste 200.000 de tone de furaje anual, iar cifra de afaceri estimată pentru 2025 este de 332 de milioane de lei, cu peste 50% mai mare decât în 2021.

Investigația RISE/OCCRP susține că o parte dintre fluxurile comerciale analizate provin din lanțuri cu probleme. Unele companii ucrainene implicate au fost investigate de autoritățile de la Kiev pentru infracțiuni economice, inclusiv evaziune fiscală. Alte firme au fost lichidate rapid după tranzacții masive sau au avut în spate persoane vulnerabile folosite ca oameni de paie.

România a fost atât țară de tranzit, cât și destinație pentru aceste cereale. Potrivit investigațiilor anterioare RISE, în 2022 și în prima jumătate a anului 2023, prin România au trecut aproximativ 1,8 milioane de tone de așa-numite „cereale negre”, evaluate la 432 de milioane de dolari.

East Grain a importat din Ucraina porumb, grâu, orz, șrot de soia și ulei în valoare de 4,8 milioane de dolari între martie 2022 și martie 2023. Compania a susținut că aceste achiziții au fost realizate cu bună-credință, în fluxuri comerciale legitime, după ce rutele obișnuite de export ale Ucrainei au fost perturbate de război.

Un exemplu menționat de RISE privește achizițiile East Grain de porumb de la firma ucraineană TOV SK-Agro. Tranzacțiile din noiembrie 2022 au fost înregistrate la 130 de dolari pe tonă, mult sub prețul de aproximativ 270 de dolari pe tonă practicat în Portul Constanța în aceeași perioadă. East Grain a explicat că prețul nu poate fi comparat direct, deoarece valoarea din Ucraina nu includea transportul, transbordarea, asigurarea și alte costuri logistice până în România.

Și filiala East Grain Hungary a importat din Ucraina șrot de soia și subproduse pentru industria furajelor, în valoare de aproximativ 18 milioane de dolari între ianuarie 2023 și octombrie 2025.

Agrofert a transmis către RISE că nu a profitat de războiul din Ucraina și că importurile au fost o reacție comercială normală la schimbarea rutelor de export. Grupul a precizat că traderii europeni care au cumpărat cereale prin noile trasee au contribuit la menținerea exporturilor ucrainene și la sprijinirea fermierilor din Ucraina.

Reprezentanții grupului au mai susținut că Andrej Babiš nu mai este acționar și nici beneficiar real al Agrofert, compania fiind administrată prin fonduri fiduciare. Babiš nu a răspuns întrebărilor RISE până la publicarea investigației.

În același timp, datele comerciale citate de RISE arată că profilul importurilor Agrofert din Ucraina s-a schimbat după invazie. Dacă înainte de război achizițiile erau concentrate mai ales pe îngrășăminte și materii prime industriale, după 2022 grupul a importat porumb, rapiță și semințe oleaginoase în valoare mult mai mare.

O altă verigă importantă este UBM Agri Trade, companie activă în România pe piața cerealelor și a materiilor prime pentru furaje. Potrivit investigației, East Grain a vândut către UBM Agri Trade cereale de 1,6 milioane de euro.

UBM Agri Trade a importat la rândul său cereale din Ucraina în valoare de 52 de milioane de dolari între 2022 și 2025, iar o parte din marfă ar fi provenit de la firme investigate. Compania-mamă din Ungaria, UBM Agro ZRT, a importat și ea cereale ucrainene de 18 milioane de dolari.

RISE notează că acționariatul UBM include și un fond de investiții deținut de statul maghiar, iar Transparency International Ungaria a asociat unele dintre aceste structuri cu apropiați ai lui Viktor Orbán.

În România, aceste interese s-au întâlnit în jurul traderului East Grain, al fabricii de furaje de la Sânpaul și al unor lanțuri comerciale care au conectat Ucraina, Ungaria și România. Potrivit RISE/OCCRP, o parte din cerealele scoase din Ucraina pe trasee netransparente au ajuns să alimenteze chiar grupuri de afaceri apropiate de politicieni care condamnau public acest comerț.