Ministrul Justiției: „Sunt milioane de consumatori de droguri în țară. Nu putem să-i băgăm în pușcărie pe toți”

6 minute
Publicat:
Actualizat:
Autor: Redacția actualitate.net

România se confruntă cu un flagel major, și anume consumul crescut de droguri, conform declarațiilor recente ale Ministrului Justiției, Alina Gorghiu. Într-un interviu acordat pentru Digi24, Gorghiu a subliniat importanța abordării acestei probleme cu seriozitate și responsabilitate.

Imagine articol

Evoluția problemelor legate de droguri

De-a lungul anilor, numărul dosarelor legate de droguri a crescut alarmant. Dacă în 2010 erau înregistrate 6.000 de dosare, până în 2015 numărul a ajuns la 8.700. Mai îngrijorător este faptul că doar în primele opt luni ale acestui an s-au înregistrat 20.000 de dosare. Un fapt care subliniază gravitatea acestei situații este că, chiar dacă toți cei 190 de procurori DIICOT s-ar ocupa exclusiv de aceste dosare, fiecare dintre ei ar avea de gestionat 105 dosare.

Consumul de droguri în România

Se estimează că sunt milioane de consumatori de droguri în țara noastră. Gorghiu insistă asupra necesității prevenției și a sporirii capacității instituțiilor care gestionează această problematică

În ceea ce privește rețelele de criminalitate, ministrul a afirmat că există grupări care încă operează fără a fi fost neutralizate, dar și altele care au fost destructurate cu succes. Un exemplu recent menționat este confiscarea a 30 kilograme de droguri de mare risc și a trei milioane de euro în substanțe psihoactive.


Ministrul Justiției a propus înființarea unui registru al traficanților de droguri pentru a monitoriza și identifica persoanele implicate în acest tip de criminalitate. Astfel, persoanele condamnate pentru trafic de droguri ar fi incluse în acest registru.


Consumul de droguri și, în special a opioidelor, este o problemă globală care afectează multe țări:

  1. Statele Unite ale Americii: Aceasta țară a fost în centrul "crizei opioidelor". Supraprescrierea medicamentelor cu bază de opioide, cum ar fi OxyContin, a condus la o creștere masivă a dependenței. Mulți dintre cei dependenți au trecut apoi la droguri ilegale ca heroina sau fentanilul, rezultând un număr crescut de decese cauzate de supradoză.
  2. Canada: Asemănător SUA, și Canada a confruntat o criză a opioidelor, cu multe decese datorate supradozării cu fentanil și alte substanțe similare.
  3. Afganistan: Este unul dintre cei mai mari producători mondiali de opiacee, în special heroină. Acest lucru a condus la probleme interne masive de dependență, dar și la alimentarea piețelor internaționale de droguri.
  4. Rusia: A avut și are probleme semnificative cu consumul de droguri, inclusiv opiacee. Heroina a fost o problemă majoră, în parte din cauza proximității cu Afganistanul.
  5. Țări din Europa de Est și Balcani: Mai multe dintre aceste țări sunt rute cheie de tranzit pentru heroina care se îndreaptă spre Europa din Afganistan. Acest lucru a dus la creșterea disponibilității și consumului în regiune.
  6. Mexic: Deși este mai cunoscut pentru cocaină, Mexicul a văzut, de asemenea, o creștere a producției și consumului de heroină și fentanil, alimentând în parte criza opioidelor din SUA.

Cum au abordat și abordează alte țări problema epidemiei consumului de droguri

Diferite țări au abordat problema drogurilor în moduri variate, în funcție de contextul cultural, economic și politic.

Imagine articol
War on drugs / US

"War on drugs" / Războiul împotriva Drogurilor din SUA, probabil cel mai notoriu program anti-drog: O campanie amplă adoptată de Statele Unite ale Americii (SUA) începând cu anii '70 pentru a combate producția, distribuția și consumul de droguri ilegale. Această campanie a fost inițiată sub președinția lui Richard Nixon și a continuat să fie un element central al politicii americane legate de droguri timp de mai multe decenii.

Scopuri: Obiectivul primordial al "War on Drugs" a fost reducerea consumului de droguri ilegale în SUA și combaterea infracțiunilor legate de droguri, precum și prevenirea producției și traficului internațional de droguri.

Măsuri punitive: Politica a pus inițial accent pe aplicarea legii și pedepse severe pentru infracțiunile legate de droguri, conducând la o creștere semnificativă a numărului de persoane deținute pentru astfel de infracțiuni și la costuri ridicate pentru sistemul penal.

Campanii de prevenire: În paralel cu măsurile punitive, au fost lansate campanii de prevenire a consumului de droguri, îndemnând populația să renunțe la droguri și să se abțină de la consumul acestora.

Legalizarea marijuana: De-a lungul timpului, unele state americane au legalizat utilizarea medicală și/sau recreativă a marijuana, reprezentând o schimbare semnificativă în abordarea drogurilor în SUA.

Critică și dezbatere: Politica "War on Drugs" a fost criticată pentru impactul asupra minorităților, în special asupra afro-americanilor și latinilor, care au fost disproporționat afectați de arestări și condamnări pentru infracțiuni legate de droguri. De asemenea, a fost criticată pentru eșecul în reducerea semnificativă a disponibilității și a consumului de droguri ilegale.

În ultimii ani, în SUA a avut loc o dezbatere intensă privind reforma politicilor legate de droguri.

Mulți susțin că abordarea actuală trebuie revizuită pentru a se concentra mai mult pe prevenire, tratament și reducerea daunelor asociate consumului de droguri. Legalizarea marijuana în mai multe state și adoptarea unor legi care reduc pedepsele pentru infracțiunile legate de droguri reprezintă pași semnificativi în această direcție.


Ne găsești și aici: Google News Google Play App Store Facebook

Mai multe pentru tine