Președintele Nicușor Dan a cerut retragerea Liei Savonea din cursa pentru ÎCCJ

Nicușor Dan ar fi analizat posibilitatea contestării numirii Liei Savonea la conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție, însă ar fi renunțat în urma unor consultări. Președintele a discutat personal cu Savonea, cerându-i să nu candideze, scrie G4Media.

Surse politice apropiate administrației prezidențiale susțin că președintele României, Nicușor Dan, ar fi avut în vedere o sesizare la Curtea Constituțională privind procedura de numire a Liei Savonea în fruntea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Totuși, după ce mai mulți consilieri și juriști i-au explicat că o astfel de acțiune nu are șanse reale de succes, șeful statului ar fi decis să nu continue acest demers.

Potrivit acelorași surse, discuțiile din jurul candidaturii Liei Savonea au fost intense și s-au purtat inclusiv între președinte și magistratul vizat. Înainte ca aceasta să-și depună oficial candidatura pentru șefia instanței supreme, Nicușor Dan ar fi contactat-o direct pentru a-i cere să renunțe la intenția de a intra în cursă. Lia Savonea ar fi refuzat categoric, susținând că respectă toate cerințele legale și că dreptul de a candida îi este garantat de Constituție.

Întrebat într-o conferință de presă organizată luni, 14 iulie, la Palatul Cotroceni dacă a purtat o discuție cu Lia Savonea înainte de numirea acesteia în fruntea ÎCCJ, Nicușor Dan nu a negat contactul direct, dar a evitat să ofere un răspuns clar. „Am discutat cu mai multă lume pe subiectul justiției și continui să o fac”, a declarat președintele.

Solicitat să precizeze dacă printre cei cu care a vorbit s-a numărat și Savonea, acesta a păstrat aceeași formulare. Contextul ridică semne de întrebare în legătură cu transparența și modul în care a fost gestionată procedura de numire într-una dintre cele mai importante funcții din sistemul judiciar românesc.

În paralel cu tensiunile din jurul Înaltei Curți, la Curtea Constituțională a avut loc o schimbare neașteptată. Simina Tănăsescu a fost aleasă președinte al CCR, într-o mișcare care ar fi surprins inclusiv echipa de la Cotroceni. Ea a fost votată de cinci dintre cei nouă membri ai Curții, devansând-o pe Mihaela Ciochină, despre care se credea până în dimineața votului că va fi favorita.

Simina Tănăsescu a fost consilier prezidențial în administrația Iohannis și este considerată un jurist apropiat de zona academică. Alegerea ei a produs un dezechilibru în planurile politice care vizau influențarea deciziilor CCR în perioada următoare.

Lia Savonea a fost votată pe 23 iunie de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în funcția de președinte al Înaltei Curți, cu 9 voturi „pentru” și un singur vot „împotrivă”. Decizia a fost luată în contextul în care Savonea este una dintre cele mai controversate figuri din magistratură. Fostă șefă a CSM și președintă a Curții de Apel București, ea a fost implicată activ în reorganizarea sistemului judiciar în perioada guvernării PSD.

Promovarea la Înalta Curte ar fi fost un obiectiv urmărit de Savonea de mai mulți ani. Tentativele anterioare au fost respinse, în parte din cauza legăturilor indirecte cu rețeaua Voicu, demantelată de DNA în 2009. Potrivit unor surse judiciare, soțul său, avocatul Mihai Savonea, împărțea sediul profesional cu Cătălin Voicu, fost senator PSD condamnat pentru corupție, și cu avocatul Cezar Bivolaru, implicat în apărarea unor personaje din lumea politică.

Ajunsă în Consiliul Superior al Magistraturii în 2016, Lia Savonea a devenit rapid o figură centrală în deciziile luate de Secția pentru judecători, în special în materie disciplinară și de promovare. Sub conducerea ei, au fost sancționați magistrați precum Cristi Danileț, Daniela Panioglu și Crina Muntean. De asemenea, a sprijinit existența Secției speciale pentru investigarea magistraților și a susținut modificările operate de PSD asupra legilor justiției.

Lia Savonea a fost considerată liderul informal al grupării din CSM care s-a opus reformelor propuse de sistemul judiciar și societatea civilă. În acest context, numirea ei în fruntea Înaltei Curți reînvie o serie de tensiuni vechi între diferitele tabere din justiție.