INTERVIU | George Scripcaru: „Noile generații nu mai au cultul muncii”. De ce a ajuns Brașovul să importe masiv personal din Asia și ce spune primarul despre boom-ul imobiliar

În cadrul Galei de Excelență în Afaceri, primarul George Scripcaru a anunțat semnarea contractului de parteneriat pentru Trenul Metropolitan, o investiție masivă de 238 de milioane de euro din fonduri europene care va schimba radical mobilitatea în județul Brașov. Edilul a analizat, într-un interviu acordat Actualitate.net, avantajele istorice ale economiei locale, dar a tras și un semnal de alarmă cu privire la deficitul sever de personal, lipsa de corelare a sistemului educațional cu piața muncii și declinul „cultului muncii” în rândul noilor generații, factori care au obligat companiile să apeleze masiv la muncitori din Asia.

Mediul de afaceri din Brașov traversează o perioadă de transformări profunde, marcată de o criză acută de personal care a transformat sectorul Horeca într-un hub pentru comunitățile de nepalezi sau filipinezi.

Prezent la aniversarea a 20 de ani de excelență economică alături de Camera de Comerț, primarul George Scripcaru explică de ce modelul de succes al Școlii Profesionale Kronstadt ar fi trebuit copiat la nivel național și cum s-a ajuns la ruptura dintre sistemul de învățământ și nevoile reale ale firmelor.

În plus, edilul dezvăluie și de ce Brașovul continuă să fie un magnet pentru dezvoltatorii imobiliari.

Actualitate.net: Bună seara, domnule primar! Ne aflăm la Gala de Excelență în Afaceri Brașov. A câta ediție este aceasta pentru dumneavoastră?

George Scripcaru: Am crescut o dată cu Camera de Comerț. La a 20-a ediție, am crescut frumos împreună. Sunt 20 de ani frumoși și pentru mine, și pentru Camera de Comerț. Am cunoscut, practic, toți președinții de Cameră de Comerț pe care i-am prins de 20 de ani încoace: începând cu domnul Mircea Florescu, cu secretarul general, domnul Petrescu, după aceea cu ceilalți președinți, cu Nicolae Țucunel. Oameni faini, care generează o amintire plăcută. Unii nu mai sunt printre noi, dar, într-un cuvânt, a fost un parcurs bun. Pentru că am avut șansa să-i cunosc, am avut șansa să dezvoltăm lucrurile împreună și acești 20 de ani – poate vi se par mulți, dar sunt ani plini și rodnici, atât pentru mine, ca primar, cât și pentru comunitatea de afaceri din municipiul și județul Brașov.

Actualitate.net: Cum găsim mediul de afaceri în Brașov în acest moment? Cât de greu se descurcă antreprenorii și oamenii care lucrează în mediul de afaceri?

George Scripcaru: Se descurcă ca și ceilalți oameni de afaceri din România, pentru că și Brașovul face parte din această țară; nu are Brașovul parte de politici separate sau diferite față de ce înseamnă linia generală la nivel național.

Însă specificul zonei și componenta de afaceri și de activități din municipiul și județul Brașov sunt diferite față de alte zone din țară. La Brașov ne-a ajutat foarte mult, și ne ajută, tradiția a ceea ce a fost Brașovul înainte de '89 și faptul că aici a fost o zonă industrială profundă.

Acest oraș industrializat a generat, în primul rând, o politică a muncii care s-a transmis din generație în generație. Ne-a ajutat foarte mult pentru că tinerii, copiii din familiile din Brașov, au învățat de la părinții lor că în viață trebuie să muncești, că trebuie să ai o activitate din care să-ți faci un venit și că un obiectiv în viață, pe care l-au avut generațiile din Brașov, a fost acela să înveți o meserie, să ai un loc de muncă bun și, după aceea, să ai din ce trăi și să nu stai agățat de familie pentru a fi întreținut.

Generațiile care fac parte din această categorie, din păcate, sunt pe un parcurs final, pentru că generațiile mai, să zic așa, din ultima perioadă, nu au mai prins acest cult al muncii. Sau, din anii 2000-2000 și ceva încoace – nu chiar 2000, nu știu, 2010, să spun așa – fac parte dintr-un parcurs ca și generațiile așa cum se numesc: generația Z, milenialii ...

Actualitate.net: Dar ce le lipsește tinerilor? Adică, ce nu-i motivează? Spuneți că cei din generațiile trecute aveau alt focus.

George Scripcaru: Așa a fost parcursul în care ne-am regăsit noi, unii sau alții. Așa am avut poate noroc în viață, să facem parte dintr-un anumit parcurs ca și generații. Nu înseamnă că ce avem acum e ceva rău, numai că sunt alte activități, alte viziuni, alte mecanisme care astăzi sunt într-o continuă mișcare, s-au schimbat, nu mai este același lucru.

Dar vedem cu toții că sunt domenii de activitate unde nu se mai regăsesc oameni pentru meserii căutate; sunt activități unde există o lipsă de forță de muncă, o resursă umană lipsă. Din acest motiv, suntem nevoiți să accesăm resursă umană din afară, deși sunt joburi care nu sunt ocupate, iar companiile și firmele sunt afectate foarte mult pentru că nu își găsesc resursă umană. Chiar dacă au o activitate și un proces de producție, să zic așa, din păcate nu au cu cine să lucreze, iar asta reprezintă o problemă.

Înseamnă că nu avem politici naționale care să genereze în domeniul educațional politici pentru piața muncii. La nivel național nu există o strategie care să coreleze piața muncii cu ce înseamnă componenta educațională, astfel încât educația să pregătească ceea ce are nevoie piața muncii.

Actualitate.net: Noi vă urmărim pe Facebook și am văzut că sunteți destul de activ acolo, ceea ce înseamnă că, practic, sunteți aproape și de tineri, căci majoritatea timpului ei acolo stau. Care sunt soluțiile pentru tinerii din Brașov și la ce vă gândiți să implementați pe viitor pentru ca ei să-și găsească cumva și rostul? Înainte, școlile profesionale erau mult mai promovate, adică erau școli pentru fiecare categorie socială.

George Scripcaru: Sunt unul dintre cei care au fondat Școala Profesională Kronstadt și m-am bucurat astăzi când l-am văzut pe Alex Blemovici, după atâția ani pe care i-am parcurs tot împreună. Am fost un model de bună practică prin înființarea acelei Școli Profesionale Kronstadt, care a absorbit generații întregi de tineri.

Mulți au venit din Brașov, dar foarte mulți au venit din afara municipiului Brașov; au venit la Brașov, au învățat o meserie la această școală, iar astăzi se regăsesc în companii din municipiul Brașov, au un job, și-au creat familii și au parcurs și etape profesionale superioare. Cunosc foarte mulți dintre ei care au ajuns deja în companii, la nivel de staff de conducere.

Acesta este un model de bună practică ce cred că ar fi trebuit să fie amplificat la nivel național, iar Guvernul și Ministerul trebuiau să preia aceste bune practici. Pentru că și eu am importat, să spun așa, acest model, nu l-am inventat eu, dar eu am trăit asta la vârsta mea, cu ani în urmă; asta am parcurs și asta am făcut eu.

Nu știu dacă mai putem să implementăm acum acest lucru, deși eu cred că ar fi necesar, pentru că alte țări asta fac: pregătesc forță de muncă într-un parcurs procedural legat de ce înseamnă partea de afaceri. Nu pregătim tinerii așa, pur și simplu, să parcurgă un ciclu de învățământ și după aceea să spună: „Și acum ce fac? Unde mă duc?”. Atunci părinții au o problemă, mediul de afaceri are o problemă, comunitatea are o problemă.

Actualitate.net: Mai ales că au și adus foarte mulți străini tocmai din cauza asta.

George Scripcaru: Sigur! Nu înseamnă că avem ceva cu nepalezii, filipinezii, pakistanezii sau indienii, dar este acesta un proces firesc. Până la urmă, și românii din țară au plecat în anii trecuți în alte țări, unde au făcut poate aceleași joburi, aceleași munci pe care le-au făcut în alte țări. Suntem într-o continuă mișcare și din punctul acesta de vedere, pe ce înseamnă piața muncii, și poate că așa a fost să fie.

Dar, una peste alta, eu cred că mediul de afaceri din Brașov este într-un parcurs bun. Au fost perioade și mai dificile și s-au descurcat, sau ne-am descurcat, pentru că și administrația, și Primăria sunt, practic, ca o companie care are, la fel, un acționariat – numit populația, cetățenii –, o structură, un consiliu de administrație – care este Consiliul Local – și un manager, care este primarul.

Primarul trebuie să creeze echilibre macroeconomice și să satisfacă necesitățile comunității prin ce? Prin politici de dezvoltare, de infrastructură, sociale, culturale sau educaționale. Și asta se face cu bani. Banii vin din surse bugetare proprii, surse bugetare atrase sau distribuite, și fonduri accesate pe anumite programe de finanțare europene.

Până la PNRR sunt alte componente care sunt la îndemâna noastră și pe care le-am accesat într-o măsură de 100%, chiar și pe componente de supracontractare, unde suntem cu proiecte depuse și o să avem foarte multe oportunități să dezvoltăm activități prin finanțările accesate.

Astăzi când vorbim – nu știu când o să publicați voi ceea ce spun eu acum (n.red. joi, 25 iunie) – am semnat un contract de parteneriat, după ce am recuperat un timp foarte mare pierdut, din păcate, în ultimii 4 ani de zile, pe un proiect numit Tren Metropolitan. Acesta ne ajută pe o componentă de mobilitate și accesibilitate, ceea ce înseamnă că 238 de milioane de euro vor intra în municipiul Brașov pe acest proiect.

L-am semnat astăzi, am lucrat foarte mult în ultimul an la el, am lucrat efectiv zi de zi și mă bucur că am reușit acest lucru. Asta înseamnă că rezolvăm problemele de accesibilitate și mobilitate în interiorul municipiului Brașov, dar și din afara Brașovului, prin Brașov și dincolo de Brașov, pe o infrastructură pe care o vom dezvolta și pe echipamente pe care le vom accesa.

Doar cele 238 de milioane de euro care vor intra în municipiul și județul Brașov se vor răsfrânge într-un mod benefic, pe verticală și pe orizontală, în municipiul Brașov. Este un exemplu de bună practică, de unde cred eu că, de aici încolo, putem să discutăm foarte multe lucruri pe care putem să le detaliem și avem multe oportunități.

Actualitate.net: Un mesaj pentru antreprenorii care își doresc să investească în Brașov, și nu neapărat în turism, în ce alte domenii s-a mai dezvoltat Brașovul în ultimii ani?

George Scripcaru: Fenomenul care se întâmplă acum, în sensul că se mută oameni la Brașov, nu este determinat de faptul că primarul sau administrația caută oameni să vină la Brașov. Oamenii vin ei singuri, pentru că își doresc să se mute după ceea ce văd și după ce analizează ce înseamnă Brașovul pentru ei.

Și, așa cum v-am spus, Brașovul oferă posibilități și oportunități pe mai multe componente, iar oamenii înseamnă că își aleg singuri, după ce analizează piața imobiliară, care este într-o continuă mișcare.

În raport cu celelalte orașe, Brașovul este pe un parcurs bun, iar piața imobiliară nu se dezvoltă dacă nu are căutare. Și dacă are căutare, înseamnă că sunt doritori; dacă nu sunt doritori, niciun investitor nu face o investiție dacă nu are piață. De ce se îmbină unele cu altele? Pentru că piața aceasta, practic, are și ea o strategie, o perspectivă din acest punct de vedere.

Iar noi, ca administrație, susținem sau trebuie să corelăm toate aceste aspecte și să fim conștienți că dezvoltarea urbanistică, așa cum am spus, necesită din partea noastră anumite domenii care ar trebui să fie dezvoltate de către administrația publică locală, iar asta face primarul municipiului Brașov.