Ce se poate ascunde în spatele comportamentului unui copil care nu deranjează niciodată. Specialist în educație, Delia Sandu: „Frica de greșeală poate duce la frica de a lua inițiativa”
Un copil care nu creează probleme la școală sau la grădiniță și despre care părinții aud numai lucruri bune nu este neapărat un copil fără probleme. Delia Sandu, profesor de formare și antreprenor în educație, este de părere că, în anumite situații, în spatele unui comportament permanent conformist se poate afla și teama copilului de a greși și dorința de a fi pe placul profesorului.
Copilul perfect poate ascunde frici și dorința de a mulțumi nejustificat un adult
Delia Sandu susține că reacția cadrului didactic în momentul în care un copil face o greșeală poate influența disponibilitatea acestuia de a mai încerca ulterior.
„Este absolut esențială reacția unui profesor atunci când un copil greșește. De ce? Pentru că el, dacă este condamnat, dacă este corectat, înseamnă că va avea un curaj din ce în ce mai scăzut pentru a încerca din nou”, spune Delia Sandu.
Absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității Transilvania din Brașov, specializarea română-franceză, cu studii continuate la Universitatea din București, Delia Sandu activează de mai mulți ani în domeniul educației.
Copilul „cuminte” nu este întotdeauna copilul fără probleme
Unul dintre aspectele asupra cărora Delia Sandu atrage atenția este modul în care părinții interpretează feedbackul primit de la grădiniță sau de la școală.
Faptul că un copil nu deranjează, nu intră în conflict cu profesorul și respectă întotdeauna ceea ce i se cere poate fi privit de adulți drept o confirmare că lucrurile merg foarte bine. Delia Sandu spune însă că lipsa oricărei probleme semnalate de cadrul didactic nu trebuie interpretată automat astfel.
„Este chiar greșit să ne imaginăm că avem un copil cu minte dacă nu auzim nimic de rău de la doamna educatoare. Asta nu înseamnă ceva bun neapărat, înseamnă că este un copil care nu ridică probleme, un copil care caută să fie cât mai mult pe placul educatorului, profesorului și căruia îi este frică să greșească”, explică aceasta.
Sigur că nu orice copil liniștit sau disciplinat se teme să greșească. Delia Sandu se referă la situațiile în care comportamentul copilului este determinat de nevoia de a nu greși și de a nu provoca o reacție negativă din partea adultului.
Delia Sandu: „Frica de greșeală poate ulterior să ducă într-o frică de a lua inițiativa”
Delia Sandu explică și că modul în care este tratată greșeala în sala de clasă devine important. Un răspuns greșit, o încercare nereușită sau o idee care nu conduce la rezultatul așteptat fac parte în mod firesc din procesul de învățare.
Problema apare, în opinia specialistului în educație, atunci când copilul ajunge să asocieze greșeala cu o reacție negativă și începe să evite situațiile în care s-ar putea expune.
„Această frică de greșeală poate ulterior să ducă într-o frică de a lua inițiativa, de a dezvolta, de a crea și, în general, frica de a fi văzut”, spune Delia Sandu.
Astfel, un copil poate ajunge să prefere să nu răspundă dacă nu este sigur, să nu propună o soluție proprie sau să evite să se expună în fața colegilor și a profesorului tocmai pentru a elimina posibilitatea unei greșeli.
Corectarea greșelii și reacția profesorului
Deliei Sandu nu pune în discuție necesitatea corectării unui răspuns greșit. În procesul educațional, elevul trebuie să afle unde a greșit și care este varianta corectă. Diferența o face modul în care se produce această corectare și mesajul pe care îl primește copilul odată cu ea.
În loc ca absența greșelilor să fie obiectivul, Delia Sandu pune accentul pe capacitatea copilului de a încerca din nou după ce ceva nu i-a ieșit.
Din acest punct de vedere, un copil despre care părintele aude că mai greșește, pune întrebări, își susține ideile sau încearcă soluții care nu funcționează de fiecare dată nu trebuie privit automat ca un copil care „creează probleme”. La fel, liniștea permanentă și conformarea nu spun, singure, întreaga poveste despre modul în care un copil se simte în sala de clasă.
