Îngrijorări în Europa privind posibile acțiuni hibride ale Rusiei. Cum ar putea Putin să testeze NATO | Actualitate.net

Îngrijorări în Europa privind posibile acțiuni hibride ale Rusiei. Cum ar putea Putin să testeze NATO

5 min pt. citire
publicat

Următorii doi ani ar putea oferi Rusiei momentul ideal pentru a testa angajamentul Occidentului față de NATO. Totuși, unele guverne și chiar Alianța consideră că amenințarea este exagerată, scrie Politico.

Photo by Jørgen Håland / Unsplash
Photo by Jørgen Håland / Unsplash

Guvernele europene se tem că Vladimir Putin ar putea considera că acesta este momentul potrivit pentru a lovi.

Oficiali din domeniul apărării și parlamentari cred că Kremlinul ar putea vedea următorul an sau doi – cât timp Donald Trump se află încă la Casa Albă, iar Uniunea Europeană nu și-a consolidat complet capacitatea militară – drept perioada optimă pentru a testa determinarea Occidentului în ceea ce privește NATO, potrivit a trei politicieni europeni cu acces direct la aceste discuții, intervievați pentru acest articol. Deși războiul Rusiei din Ucraina a arătat limitele forței Moscovei, președintele rus și-a exprimat de mult timp dorința de a cuceri teritorii suplimentare.

„S-ar putea întâmpla ceva foarte curând — există o fereastră de oportunitate pentru Rusia”, a declarat Mika Aaltola, europarlamentar finlandez de centru-dreapta și membru al comisiei pentru afaceri externe.
„Statele Unite se retrag din Europa, relațiile transatlantice sunt afectate, iar Uniunea Europeană nu este încă pe deplin pregătită să își asume singură responsabilitățile.”

Deși oficialii din domeniul apărării și factorii de decizie nu exclud complet posibilitatea ca Putin să lanseze o ofensivă terestră într-o țară NATO, aceștia consideră că scenariul este puțin probabil, având în vedere cât de mult este deja solicitată Rusia în războiul din Ucraina, potrivit unui diplomat NATO de rang înalt și a trei oficiali europeni din apărare, care au dorit să își păstreze anonimatul.

În schimb, este mult mai probabil ca Moscova să opteze pentru acțiuni punctuale sau incursiuni menite să creeze ambiguitate, încercând să provoace diviziuni în interiorul NATO cu privire la faptul dacă o astfel de acțiune ar activa sau nu Articolul 5 privind apărarea colectivă, a explicat Aaltola.

Articolul 5 prevede că un atac armat asupra unui stat membru trebuie considerat un atac asupra tuturor, însă Donald Trump a descris NATO drept un „tigru de hârtie”. Mandatul său este programat să se încheie în ianuarie 2029.

Putin ar putea „escalada conflictul pe alte direcții, împotriva unui alt vecin, încercând să evite o negociere umilitoare cu Ucraina”, a declarat Gabrielius Landsbergis, fost ministru de externe al Lituaniei, care a avertizat și el în legătură cu această „fereastră de oportunitate”.

Deși cheltuielile europene pentru apărare au crescut semnificativ după invazia Rusiei din 2022, efectele reale ale acestor investiții vor deveni vizibile abia în următorii ani, potrivit planului european privind pregătirea pentru apărare. Uniunea Europeană își propune să fie capabilă să descurajeze credibil adversarii și să răspundă oricărei agresiuni până în 2030.

„Ar putea fi o acțiune limitată, dar cu impact psihologic, care să ne sperie, dacă Putin consideră că o astfel de escaladare ne slăbește și reduce sprijinul pentru Ucraina”, a declarat Ville Niinistö, președintele delegației Parlamentului European pentru cooperarea cu Rusia și fost ministru în Finlanda, țară care are o frontieră de 1.340 de kilometri cu Rusia.
„Rusia nu este atotputernică”, a adăugat el. „Dar disperarea poate fi periculoasă.”

Ce urmează pentru politica SUA?

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat sâmbătă că „cea mai mare amenințare la adresa comunității transatlantice” este „dezintegrarea în curs a alianței noastre”.

Dacă Putin urmărește angajamentul lui Trump față de NATO, atunci dificultățile politice interne ale acestuia vor conta.

Dacă republicanii obțin rezultate slabe la alegerile din noiembrie, Trump ar putea încerca să își recâștige susținătorii printr-o poziție mai dură față de NATO și Europa, reducând sprijinul pentru Ucraina înainte de alegerile prezidențiale din 2028, potrivit unui oficial european din apărare.

Statele Unite au anunțat recent retragerea a 5.000 de militari din Germania, iar Trump a amenințat cu măsuri similare în Italia și Spania.

„Există riscul unei deteriorări și mai accentuate a poziției SUA față de NATO din cauza climatului politic intern”, a declarat același oficial. Pentru a face față acestor riscuri, Uniunea Europeană trebuie să investească masiv și coordonat în propria apărare.

Deși Rusia este slăbită – Ucraina reușind să lovească adânc în teritoriul său și să recucerească anumite zone – situația actuală îl poate face pe Putin mai periculos, a explicat Aaltola.

„Extinderea conflictului din Ucraina către alte zone ar putea oferi Rusiei un avantaj... războiul le consumă resursele, iar ei caută o ieșire”, a spus acesta. „Iar acea ieșire nu este negocierea păcii, ci extinderea conflictului.”

Putin ar avea numeroase ținte vulnerabile, iar un atac ar putea lua forme variate. Este puțin probabil să fie vorba despre o incursiune directă într-o zonă unde NATO este puternic prezent, cum ar fi granița Poloniei.

„Ar putea fi o operațiune cu drone, o acțiune în Marea Baltică sau chiar în Arctica, vizând insule mici. Rusia dispune și de o flotă din umbră, deja parțial militarizată”, a spus Aaltola. „Un atac cu drone nu necesită trupe și nici trecerea frontierei.”

Un astfel de scenariu ar avea ca scop punerea sub presiune a aliaților europeni ai Ucrainei, evitând în același timp o reacție directă din partea Statelor Unite.

„Dacă nu există un atac clar peste graniță, SUA ar putea considera că nu este o problemă strategică majoră”, a explicat Aaltola. „În contextul presiunilor din alte regiuni, precum Iranul, Washingtonul ar putea favoriza negocierile. Exact asta ar urmări Rusia.”

Divergențe în Europa privind nivelul amenințării

Europa nu are o poziție unitară în evaluarea pericolului reprezentat de Rusia. Există diferențe între politicienii din țări precum Finlanda sau Lituania, care cer măsuri urgente de consolidare a apărării, și abordarea mai prudentă din Estonia sau din cadrul NATO, unde oficialii avertizează că exagerarea amenințării poate servi intereselor Kremlinului.

Cei care minimizează riscurile pot crea însă o falsă senzație de siguranță, avertizează Aaltola. „Este unul dintre cele mai periculoase lucruri în democrații. Dacă oamenii cred că nu există risc, nu vor susține investițiile necesare în apărare.”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sugerat într-un interviu că Rusia ar putea pregăti o acțiune împotriva unei țări baltice. Oficialii de la Kiev consideră aceste state drept potențiale ținte din cauza sprijinului oferit Ucrainei.

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a afirmat că Rusia transmite semnale în acest sens, acuzând statele baltice că ar permite utilizarea spațiului aerian pentru drone ucrainene.

Cu toate acestea, liderii din regiune încearcă să calmeze temerile. Președintele Estoniei, Alar Karis, a declarat că Rusia este prea implicată în războiul din Ucraina pentru a deschide un nou front.

Aceeași opinie este împărtășită și de oficiali NATO și experți din domeniul apărării, care consideră că, deși riscurile există, capacitatea Rusiei de a extinde conflictul rămâne limitată în prezent.

Comentarii

Se încarcă comentariile...
Ne găsești și aici: Google News Google Play App Store Facebook

Mai multe pentru tine

🪙
Curs valutar BNR
  • EUR 5.21
  • USD 4.44
  • CHF 5.68
  • GBP 6.01
  • RUB 0.06
  • MDL 0.26
🌡️
Vremea România
  • Bucuresti 15°C vremea în Bucuresti
  • Cluj-Napoca 11°C vremea în Cluj-Napoca
  • Constanta 17°C vremea în Constanta
  • Iasi 15°C vremea în Iasi
  • Brasov 11°C vremea în Brasov
  • Timisoara 8°C vremea în Timisoara
  • Craiova 14°C vremea în Craiova