Ghid practic: Cum să-ți alegi președintele?

La alegerile prezidențiale din 2025 (turul II pe 18 mai), candidații finaliști sunt George Simion și Nicușor Dan.

Scopul acestui ghid este să te ajute să iei o decizie rațională și informată, fără să susțină vreun candidat. Vom prezenta criterii de selecție esențiale (integritate, competență, viziune, valori democratice etc.), surse și metode de verificare a informațiilor, precum și exemple de analiză critică a declarațiilor politicienilor. Precizăm încă de la început că articolul este neutru și nu favorizează niciun candidat.

În final, vom sublinia importanța participării la vot și a gândirii critice în procesul electoral.

Președintele României are atribuții majore (promulgă legi, desemnează prim-ministrul, comandă armata) deci alegerea sa necesită atenție și informare.

Când evaluezi un candidat, ia în considerare următoarele aspecte esențiale:

• Integritate și onestitate – caută un candidat cinstit, fără conflicte de interese sau probleme de etică. Experții subliniază că integritatea și competența sunt elemente fundamentale pentru încrederea publică. Un președinte cinstit respectă legile, declară corect averea (vezi portalul ANI) și acționează conform valorilor pe care le promovează.
• Competență și experiență – verifică parcursul profesional și politic al candidatului. Ce studii are și ce funcții a deținut? A gestionat proiecte sau probleme concrete (de ex. ca primar, ministru etc.)? Un lider competent știe să ia decizii bazate pe informare și să coordoneze instituții complexe.
• Viziune și program politic – analizează programul electoral oficial și mesajele de campanie. Caută un plan realist pe termen lung: obiective economice, sociale, educaționale sau de mediu clare și modalități concrete de implementare. Un candidat cu viziune coerentă detaliază, de exemplu, modul în care vrea să îmbunătățească educația sau să stimuleze economia.
• Respect pentru valorile democratice – asigură-te că viitorul președinte respectă statul de drept, independența justiției și a presei libere. Verifică dacă susține pluralismul și drepturile fundamentale. Un politician care pune accent pe respectarea Constituției și a drepturilor omului poate întări democrația.
• Transparență și responsabilitate – alege un candidat transparent în comunicare și responsabil în decizii. Dacă prezintă raportări clare despre bani sau proiecte, e un semn bun. Un om politic responsabil răspunde la întrebări publice și își asumă greșelile, ceea ce indică seriozitate.
• Rol constituțional – Amintește-ți atribuțiile președintelui: el promulgă legi, are drept de veto, desemnează prim-ministrul și este șeful armatei. Asigură-te că un candidat înțelege aceste responsabilități și are abilitățile necesare (leadership, comunicare, capacitate de negociere).
• Abilități de comunicare și leadership – președintele este, prin definiție, reprezentantul națiunii. Ar trebui să fie un bun comunicator, să explice clar pozițiile sale și să dialogheze cu cetățenii și cu aliații externi. Un candidat care evită dezbaterile sau nu oferă răspunsuri clare poate ridica semne de întrebare.
• Experiența de viață și integritatea personală – observă consistența dintre viața privată și promisiunile publice ale candidatului. Dacă un politician susține valori familiale sau de muncă, verifică dacă acestea se reflectă în comportamentul său. Invers, discrepanțele majore (scandaluri, contradicții publice) trebuie analizate cu scepticism.

Pentru a verifica criteriile de mai sus și declarațiile candidaților, consultă o gamă largă de surse credibile:

• Site-uri oficiale și documente legislative: Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) oferă informații despre procedurile de vot și candidați, iar Monitorul Oficial și site-urile Parlamentului (Camera Deputaților, Senat) publică legile și proiectele inițiate de candidați. Consultă Constituția și legislația electorală pentru a cunoaște regulile jocului. Informațiile oficiale sunt fundamentale pentru o perspectivă corectă.
• Declarații de avere și interese: Agenția Națională de Integritate (ANI) publică online declarațiile de avere și de interese ale persoanelor din funcții publice. Compara promisiunile electorale cu resursele și veniturile declarate pentru a evalua credibilitatea acestora.
• Presă reputată și fact-checking: Citește știri de la surse respectate – de exemplu, agenții internaționale, publicații naționale de credibilitatesau presă online independentă. Aceste instituții jurnalistice au adesea standarde de verificare riguroase. În plus, platformele de fact-checking dedicate analizează și demontează afirmațiile politicienilor. Le poți folosi pentru a verifica rapid dacă o declarație a candidatului a mai fost verificată de experți.
• Date statistice și rapoarte oficiale: Dacă un politician invocă cifre (PIB, șomaj, investiții străine etc.), verifică-le cu surse oficiale. Institutele de statistică (INS), Banca Națională a României (BNR) sau Eurostat publică date actualizate. Studiază rapoartele economice sau sociale (de exemplu, rapoartele Comisiei Europene) pentru a vedea dacă afirmațiile despre economie sau mediu se bazează pe realitate.
• Rețele sociale cu precauție: Informațiile răspândite pe Facebook, TikTok, Twitter sau YouTube pot conține multe dezinformări. Dacă vezi un videoclip sau o postare șocantă, caută confirmarea în surse oficiale. De exemplu, dacă un clip viral prezintă un politician făcând o afirmație controversată, verifică dacă acel dialog apare pe site-ul postului TV sau în transcriptul oficial al dezbaterii.
• Dezinformare și verificare: Experții atenționează că, în perioade electorale, crește circulația informațiilor false. Diferiți actori pot crea știri trucate sau meme care denaturează realitatea. Prin urmare, verifică tot ce citești sau auzi: dacă ceva pare exagerat sau alarmist, caută confirmarea din mai multe surse independente.
• Dezbateri și forumuri publice: Urmărește transmisiunile dezbaterilor electorale . Uneori, organizații civice sau media realizează live fact-checking în timpul dezbaterilor – urmărește aceste transmisiuni pentru clarificări imediate. Evaluează argumentele făcute de candidați (ex. promisiuni, replici la atacuri) și observă cum răspund la întrebări-cheie.
• Întrebări cheie și ordine de zi: Punându-ți întrebări precise (ex: “Care este planul de sănătate publică?”, “Cum va fi finanțată reforma educației?”), vei descoperi dacă programul este detaliat sau vag. Vezi dacă răspunsurile candidaților sunt concrete sau generale. Surse utile includ site-urile proprii ale candidaților și programele oficiale de campanie.

Iată câteva exemple generale de situații întâlnite în campanie și modul cum le poți interpreta cu atenție:

• Promisiuni mari, planuri vagi: De exemplu, un candidat anunță construirea “a mii de locuri de muncă” sau inaugurarea multor spitale, dar fără detalii legate de buget, surse de finanțare sau pași concreți. În acest caz, întreabă-te cum ar fi posibile aceste proiecte. Caută studii de fezabilitate, analize economice sau opinii ale specialiștilor care să confirme dacă cifrele anunțate se potrivesc cu realitatea bugetară.
• Schimbări bruște de poziție: Dacă un politician își schimbă radical opiniile în scurt timp (de exemplu, susține o măsură azi și o respinge mâine), poate fi un semn de oportunism sau presiune politică. Analizează contextul: schimbarea a avut loc după un eveniment important (scandal, sondaj nefavorabil)? Un alegător critic va cerceta motivele schimbării și va întreba candidații să explice raționamentul din spatele noului punct de vedere.
• Atribuirea meritelor: Politicienii își asumă adesea realizări (spitale renovate, autostrăzi, creștere economică) din perioade când au deținut funcții publice. În astfel de cazuri, verifică dacă acele proiecte au corespuns cu mandatul lor și cu responsabilitățile de atunci. De exemplu, un primar care spune că a construit școli noi: caută planuri ale municipalității sau rapoarte de execuție bugetară pentru a vedea cine a finanțat proiectul. Dacă proiectul era inițiat de guvern sau consiliul județean, candidatul poate exagera meritele proprii.
• Critici la adresa adversarilor: Atacurile reciproce sunt obișnuite în campanii. Dacă un candidat acuză un contracandidat de ilegalități sau corupție, cere dovezi. De exemplu, dacă spune că a fost o anchetă penală, verifică comunicatele oficiale ale parchetelor sau declarațiile publice ale judecătorilor implicați. Fără surse clare, astfel de acuzații pot fi propagandă.
• Cifre scoase din context: Politicienii pot prezenta date statistice care par să confirme un punct de vedere. De exemplu, “șomajul a scăzut cu 20% în mandatul meu”. Verifică sursa: poate scăderea avea loc deja din alt motive (creștere economică generală) și candidatul preia meritele. Întotdeauna compară cifrele cu rapoartele INS sau cu datele Băncii Mondiale pentru a înțelege contextul real.
• Limbaj exagerat sau dezinformator: Fii atent la afirmații alarmiste (ex: „Urmează un dezastru” fără detalii) sau la folosirea dinamicilor emoționale (frica, ura). De multe ori, liderii încearcă să câștige simpatie prin vorbe mari. Întreabă-te dacă sunt prezentate și dovezi sau doar sloganuri. În absența unei argumentații solide, rămâi sceptic.

Alegerea președintelui este un drept și o responsabilitate civică. Conform datelor oficiale, la primul tur au votat doar ~53,19% dintre români. Asta înseamnă că aproape jumătate din alegători nu și-au exprimat opinia.

În România, președintele se alege prin vot universal, direct și secret, deci fiecare vot contează. Cu cât mai mulți oameni se implică, cu atât decizia finală reflectă mai bine voința cetățenilor.

Înainte de a vota: revizuiește criteriile și informațiile adunate, compară candidații în funcție de acestea și întrebă-te ce îți dorești de la președinte pe termen mediu și lung.

Discută cu prietenii și familia, citește opinii diverse și analizează argumentele pro și contra. Evită să iei decizia doar pe baza simpatiilor de moment sau a campaniilor publicitare.

Gândește critic: sursele verificate și procesul de analiză te ajută să votezi informat.

Sondaj: Cine a fost cel mai bun președinte al României? Spune-ți părerea înainte de turul 2 al alegerilor prezidențiale!

Pe 18 mai 2025 are loc turul doi al alegerilor prezidențiale, un moment crucial care va defini direcția țării pentru următorii cinci ani. În această perioadă tensionată, în care românii cântăresc promisiuni, dezbateri și programe de guvernare, ne-am gândit să aruncăm o privire și înapoi.