Dosarele Revoluției și Mineriadelor rămân fără verdict după moartea lui Ion Iliescu: „Ar fi o rușine națională dacă aș fi arestat”
La peste trei decenii de la evenimentele sângeroase din decembrie 1989 și iunie 1990, dosarele Revoluției și Mineriadelor continuă să fie tergiversate, fără condamnări definitive la nivel înalt. Moartea lui Ion Iliescu readuce în atenție eșecurile justiției române în investigarea acestor momente cruciale.

Bilanțul tragic al Revoluției române
Evenimentele din decembrie 1989, desfășurate între 16 și 25 decembrie, au început la Timișoara și s-au extins în întreaga țară, culminând cu execuția soților Nicolae și Elena Ceaușescu. Conform datelor oficiale, Revoluția a lăsat în urmă 1.166 de morți și 4.089 de răniți, cei mai mulți în intervalul 22-25 decembrie.
Imediat după căderea regimului comunist, au fost deschise peste 4.500 de dosare penale legate de reprimarea violentă a protestelor din Timișoara, București, Cluj și alte orașe. De-a lungul anilor, aceste dosare au fost comasate în ceea ce este cunoscut drept „Dosarul Revoluției”, însă investigațiile au fost blocate de obstacole legislative, clasări și trimiteri repetate între instanțe.
Primele condamnări au vizat membri ai fostului Comitet Politic Executiv, precum Tudor Postelnicu, Ion Dincă, Emil Bobu și Manea Mănescu, care au primit pedepse între 10 și 17 ani de închisoare. Generalii Victor Atanasie Stănculescu și Mihai Chițac au fost condamnați în 1999 la 15 ani de detenție pentru reprimarea protestelor de la Timișoara.
Tergiversări și reluări ale anchetei
În anii 2000, dosarul a stagnat, fiind reluat sub conducerea procurorului Dan Voinea. Asociația „21 Decembrie” a depus plângeri pentru încadrarea faptelor la genocid și infracțiuni contra umanității. În 2007, Curtea Constituțională a decis că procurorii militari nu pot ancheta civili, ceea ce a dus la mutarea dosarului la Parchetul General.
În același an, Ion Iliescu a fost scos de sub urmărire penală atât în Dosarul Revoluției, cât și în cel al Mineriadei. În 2015, Parchetul Militar a clasat cauza, invocând lipsa tipicității faptelor sau prescripția. Ulterior, ancheta a fost redeschisă pentru crime împotriva umanității, fapte imprescriptibile.
În 2017, Ion Iliescu a fost pus sub urmărire penală, iar în 2018 au fost vizați și Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu și alți foști oficiali. În 2019, inculpați au rămas Iliescu, Voican și Iosif Rus. În 2020, mai multe probe au fost eliminate, inclusiv documente militare și declarații ale unor victime.
Mineriada din iunie 1990 – dosar încă pe rol
Dosarul Mineriadei investighează violențele din iunie 1990, când mii de mineri din Valea Jiului au fost aduși la București pentru a înăbuși protestele din Piața Universității. Ion Iliescu, Petre Roman și alți oficiali au fost acuzați că au organizat și coordonat intervenția violentă.
Într-un interviu acordat în 2005 publicației maghiare „Heti Vilaggazdsag”, Ion Iliescu declara că „Ar fi o rușine națională dacă aș fi arestat. Din cei 15 ani care au trecut, timp de 11 eu am fost șeful statului. Am avut un rol de netăgăduit în Revoluția din 1989. De altfel, în vară am fost citat doar în calitate de martor, nici nu pot fi acuzat: nu pot fi acuzat de înaltă trădare decât pe baza a două treimi din voturile senatorilor.”
În 2022, Parchetul General a retrimis în instanță dosarul Revoluției, inculpându-i pe Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus. În octombrie 2023, Curtea de Apel București a dispus începerea judecății, însă în septembrie 2024 dosarul a fost din nou restituit Parchetului. În aprilie 2025, ancheta a fost retrimisă în instanță, vizându-i pe Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu și alți oficiali.
Analistul Ion M. Ioniță consideră că aceste dosare ar putea să nu fie finalizate niciodată. „Nici nu știm dacă se va ajunge vreodată la sfârșitul acestor dosare. E clar că au fost trimise pe toate căile posibile înapoi, tocmai pentru a nu se ajunge la o soluție. Va rămâne această rană în societatea românească.”