Dezinformarea ne costă viitorul: cum suntem manipulați în fața crizei climatice

Un nou raport de sinteză, publicat de Panelul Internațional pentru Mediul Informațional (IPIE), trage un semnal de alarmă cu privire la o criză care amenință eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice. Problema nu este doar poluarea cu carbon, ci și integritatea informației legate de știința climatică.

Raportul Synthesis Report 2025.1, intitulat Integritatea Informațională privind Știința Climei: O Revizuire Sistematică, scoate la lumină o rețea extinsă de campanii coordonate de dezinformare, care afectează înțelegerea publicului, întârzie politicile și subminează cooperarea internațională în domeniul climatic.

Analizând 300 de studii academice realizate între 2015 și 2025, raportul identifică eforturi deliberate din partea unor actori puternici precum companii petroliere, partide politice și chiar state, de a manipula opinia publică și de a minimaliza efectele reale ale schimbărilor climatice.

Printre concluziile principale:

• Marii poluatori precum ExxonMobil, Shell, BP și TotalEnergies practică greenwashing (ecologism de fațadă), promovând o imagine verde în timp ce se opun reglementărilor climatice.
• Politicieni conservatori, în special din SUA și Europa, au folosit retorica naționalistă și negarea științei pentru a întârzia acțiunile de mediu. Donald Trump este menționat drept una dintre principalele surse de dezinformare online.
• Think-tank-uri conservatoare precum The Heartland Institute contribuie activ la cultivarea neîncrederii în comunitatea științifică.

Raportul evidențiază o gravă lipsă de reprezentare a țărilor din Sudul Global în studiile privind integritatea informațiilor climatice. Deși aceste regiuni sunt cele mai afectate de schimbările climatice, ele rămân ignorate în cercetare și politici publice.

De asemenea, state precum Rusia și China promovează scepticismul climatic prin politici informaționale menite să portretizeze acțiunile occidentale ca amenințări la adresa suveranității naționale.

Platformele precum Facebook, YouTube și Twitter (actualmente X) joacă un rol esențial atât în răspândirea, cât și în combaterea dezinformării climatice:

• Boții și trollii (unii conectați la campanii rusești) amplifică discursurile de negare.
• Blogurile și site-urile alternative creează camere de ecou care întrețin teoriile conspiraționiste și neîncrederea în știință.
• Conținutul fals generat de AI (deepfakes) devine tot mai greu de deosebit de comunicările științifice autentice.

Raportul subliniază o serie de efecte nocive cauzate de dezinformare:

• Scăderea încrederii publice în știința climatică și în cercetători.
• Polarizarea discursului politic, unde schimbările climatice devin subiect de luptă ideologică.
• Deconectarea emoțională a cetățenilor, mai ales în rândul tinerilor, care se simt copleșiți de informații contradictorii.

În ciuda contextului sumbru, raportul propune măsuri clare și eficiente:

1. Legislație care să impună standarde clare pentru raportarea climatică și să sancționeze greenwashing-ul.
2. Acțiuni în justiție împotriva companiilor și instituțiilor care promovează informații înșelătoare.
3. Construirea de coaliții între actori economici, politici și civici pentru susținerea narațiunilor științifice credibile.
4. Educație care să întărească alfabetizarea științifică și media, mai ales în rândul tinerilor și al factorilor de decizie.

Raportul subliniază, de asemenea, necesitatea responsabilizării platformelor digitale, implementarea unor sisteme independente de certificare și adaptarea mesajelor climatice la specificul cultural și ideologic al diverselor grupuri sociale.

„Criza climatică nu mai este doar despre emisii. Este și o luptă pentru adevăr,” a declarat coordonatorul raportului, Dr. E. Elbeyi. „Fără integritate informațională, acțiunea devine imposibilă.”

Într-un moment critic pentru viitorul planetei, IPIE avertizează că protejarea calității și veridicității informației despre climă este la fel de urgentă precum reducerea emisiilor.

Cum un documentar din 2009, puțin cunoscut, pare să prevestească viitorul din prisma schimbărilor climatice

Nu de multe ori descoperim un documentar care pare a anticipa realitatea, dar “Earth 2100” (tradus: Pământul în 2100) din anul 2009, prezentat de Bob Woodruff și ABC, a reușit într-o oarecare măsură să facă acest lucru. Creat ca un semnal de alarmă privind consecințele schimbărilor climatice, suprapopulării și utilizării necorespunzătoare a resurselor energetice, anumite evenimente speculative din emisiune par să se asemene cu traiectoria pe care ne aflăm. Narativa principală din documentar es