Deutsche Welle: O analiză detaliată a noii legi a pedepsei cu moartea din Israel

Noua lege, introdusă de guvernul de extremă dreapta al Israelului, a fost adoptată luni seara în parlament. Ea impune pedeapsa cu moartea pentru palestinienii condamnați pentru atacuri mortale.

De-a lungul anilor, au existat mai multe încercări de a reintroduce pedeapsa capitală în Israel, însă acestea nu au avansat prea mult — până acum.

Luni, parlamentul Israelului, Knesset, a adoptat „Legea penală (amendament — pedeapsa cu moartea pentru teroriști)”, transformând această legislație controversată în lege.

Pedeapsa cu moartea a existat anterior în Israel pentru crime de război. Ea a fost abolită în 1954 pentru infracțiunile obișnuite și în timp de pace, însă, din punct de vedere tehnic, a rămas permisă pentru crime împotriva umanității sau împotriva poporului evreu, precum și în anumite circumstanțe în baza legii marțiale.

În rarele cazuri în care pedeapsa capitală a fost pronunțată anterior de tribunale militare pentru infracțiuni legate de terorism, aceasta a fost comutată la închisoare pe viață în urma apelurilor.

Totuși, după atacurile teroriste conduse de Hamas din 7 octombrie 2023, a existat un nou impuls din partea legislatorilor israelieni pentru adoptarea unei legi extrem de controversate care să reintroducă pedeapsa cu moartea pentru palestinienii condamnați de instanțe militare și penale israeliene.

Susținătorii proiectului au argumentat că sunt necesare pedepse mai dure după atacurile din 7 octombrie și că opinia publică israeliană s-a schimbat în această direcție. Oponenții au susținut că legea este neetică, neconstituțională și rasistă, deoarece discriminează între israelienii evrei și palestinieni.

Un total de 62 din cei 120 de parlamentari din Knesset au votat în favoarea proiectului luni, inclusiv prim-ministrul Benjamin Netanyahu, în timp ce 48 au votat împotrivă. Restul s-au abținut sau nu au fost prezenți. Teoretic, noua lege ar putea fi încă revizuită sau chiar anulată de Curtea Supremă a Israelului.

De la înființarea statului Israel, doar două persoane au fost executate în urma unor condamnări la moarte. Prima execuție a avut loc în 1948, când Meir Tobianski, un ofițer al armatei, a fost acuzat pe nedrept de spionaj și executat pentru trădare.

Ulterior a fost reabilitat post-mortem. A doua execuție a avut loc în 1962, când Israelul l-a executat pe Adolf Eichmann, o figură importantă a Partidului Nazist din Germania, după un proces îndelungat la Ierusalim.

Potrivit formulării proiectului, scopul noii legi este „de a institui pedeapsa cu moartea pentru teroriștii care au comis atacuri teroriste mortale, ca parte a luptei împotriva terorismului”.

Textul precizează că „o persoană care provoacă în mod intenționat moartea alteia cu scopul de a vătăma un cetățean sau rezident al Israelului, cu intenția de a respinge existența statului Israel — pedeapsa sa va fi moartea sau închisoarea pe viață, și numai una dintre aceste pedepse”.

Legea are două direcții diferite, în funcție de tipul instanței: instanțe penale din Israel și tribunale militare din Cisiordania ocupată. Cele din urmă funcționează sub administrație militară israeliană și îi judecă exclusiv pe palestinienii care trăiesc acolo, în baza legii militare.

Palestinienii din Cisiordania ocupați condamnați pentru terorism în tribunale militare se vor confrunta cu o pedeapsă capitală obligatorie sau, conform formulării din lege: „pedeapsa sa va fi moartea, și numai această pedeapsă”.

Doar dacă instanța stabilește că există „motive speciale”, pedeapsa cu moartea poate fi comutată la închisoare pe viață — o inversare a practicii de până acum din tribunalele militare.

De asemenea, consensul tuturor judecătorilor nu mai este necesar. Va fi suficientă o majoritate simplă, iar căile de atac sunt extrem de limitate.

Legea nu menționează explicit „palestinieni”, ci se referă la persoane condamnate pentru atacuri teroriste mortale împotriva Israelului. Din punct de vedere juridic, formularea este neutră și nu indică o naționalitate anume.

Totuși, în practică, modul în care funcționează sistemul juridic face ca legea să se aplice în principal palestinienilor. Există două sisteme diferite: instanțele civile din Israel, care judecă în principal cetățeni israelieni, și tribunalele militare din Cisiordania, care judecă aproape exclusiv palestinieni. În aceste tribunale militare, noile prevederi sunt mai dure, iar pedeapsa cu moartea poate deveni standard.

De aceea, susținătorii legii spun că ea vizează „teroriști”, în timp ce alții afirmă că, în realitate, efectul ei este unul discriminatoriu, deoarece afectează aproape exclusiv palestinienii.

Organizația israeliană pentru drepturile omului B’Tselem a declarat, înainte de adoptarea legii, că „aceste tribunale militare au o rată de condamnare de aproximativ 96%, bazată în mare parte pe «mărturisiri» obținute sub constrângere și tortură în timpul interogatoriilor”.

Un consilier juridic al Knesset, Ido Ben-Itzhak, a criticat proiectul înainte de adoptare, afirmând că „nu prevede posibilitatea grațierii unei persoane condamnate la moarte, ceea ce contravine convențiilor internaționale și ar putea duce la complicații”.

Legea pedepsei cu moartea nu va fi aplicată retroactiv și nu se va aplica presupusilor autori ai atacurilor din 7 octombrie.

Totuși, un alt proiect de lege ar putea fi supus votului în Knesset. Așa-numita Lege a tribunalelor („Legea privind urmărirea participanților la evenimentele masacrului din 7 octombrie”) ar crea un tribunal militar special care ar putea aplica pedeapsa capitală celor inculpați pentru participarea la acele atacuri.

Serviciul Penitenciar Israelian (IPS) va fi obligat să execute pedeapsa în termen de 90 de zile. Prim-ministrul poate solicita instanței care a pronunțat sentința o amânare a execuției de cel mult 180 de zile. Execuția, prin spânzurare, va fi realizată de un ofițer al administrației penitenciare, scrie DW.

Proiectul de lege a fost inițiat în Knesset de parlamentari ai partidului de extremă dreapta Jewish Power („Otzma Yehudit”), cu sprijinul unor membri ai partidului Likud al lui Netanyahu și ai partidului conservator Yisrael Beitenu.

Itamar Ben-Gvir, liderul Jewish Power și ministru al Securității Naționale, a fost una dintre principalele voci care au cerut reintroducerea pedepsei cu moartea. El a transformat tema într-o campanie populistă și a purtat pe toată durata dezbaterilor un ac de rever în formă de ștreang auriu.

Unii critici consideră că promovarea legii este legată și de alegerile care urmează în Israel.

În timpul mandatului lui Ben-Gvir, organizații israeliene pentru drepturile omului, precum Physicians for Human Rights, au raportat o creștere semnificativă a cazurilor de abuz și tortură în închisori și centre de detenție militară.

Potrivit ONG-ului israelian HaMoked, cel puțin 94 de palestinieni — deținuți de securitate și prizonieri — au murit în închisori sau centre de detenție militară israeliene de la începutul războiului până în august 2025.

Critici la adresa legii au venit din multiple direcții, atât din Israel, cât și din teritoriile palestiniene ocupate.

Avocata palestiniană Sahar Francis, din Ramallah, a numit proiectul „foarte periculos”.

„Această lege reflectă statul fascist în care devine Israelul, deoarece va fi o lege profund discriminatorie”, a declarat ea înainte de adoptare, explicând că legea se va aplica, în practică, doar palestinienilor.

Sahar Francis a mai spus că, de asemenea, potrivit dreptului internațional umanitar, „Israelul nu are niciun drept să aplice pedeapsa cu moartea populației aflate sub ocupație în teritoriile ocupate. Este o lege discriminatorie care încalcă dreptul internațional”.

Înainte de vot, parlamentarul israelian din opoziție Gilad Kariv (Partidul Laburist) a afirmat că „Guvernul și coaliția s-au subordonat unei campanii electorale jalnice, grosolane, imorale și iraționale — din punct de vedere al securității — conduse de Itamar Ben-Gvir”. El a numit proiectul „extrem” și a avertizat asupra consecințelor sale asupra viitorilor ostatici israelieni.

Directorul executiv al B’Tselem, Yuli Novak, a declarat că „Israelul atinge un nou nivel în dezumanizarea palestinienilor, consacrând tratamentul lor crud în lege”.

Încă din februarie, mai mulți experți ai Consiliului ONU pentru Drepturile Omului au cerut Israelului să retragă „un proiect de lege care propune pedeapsa cu moartea obligatorie pentru acte de terorism, ceea ce ar încălca dreptul la viață și ar discrimina palestinienii din teritoriile ocupate”.

Uniunea Europeană a declarat, de asemenea, că proiectul este „profund îngrijorător”.