Programul „Noua Casă”, blocat de condiții greu de îndeplinit

Buget redus, condiții mai dure și prețuri imobiliare în creștere: tot mai puțini tineri se pot califica pentru ajutorul promis de stat. Programul guvernamental cunoscut anterior ca „Prima Casă” – rebotezat între timp în „Noua Casă” – a ajuns, în 2025, într-un punct critic.

Un europarlamentar român desființează programul Noua Casă 2024: „Doar cei bogați pot să își permită acest credit”

Potrivit politicianului, tinerii care își doresc o casă, dar câștigă minimul pe economie, nu-și vor beneficia de programul „Noua Casă 2024”, prin care statul alocă 60% din valoarea de împrumut.

Deși teoretic încă activ, acest instrument care ar fi trebuit să sprijine tinerii în achiziționarea unei locuințe pare tot mai puțin accesibil pentru exact categoria socială căreia îi era dedicat. De la plafonul de preț nerealist pentru realitatea pieței, la dobânzile ridicate și bugetele drastic reduse, Noua Casă riscă să devină o vitrină goală într-un context economic tot mai apăsător.

Una dintre cele mai mari piedici pentru tinerii care vor să cumpere o locuință prin Noua Casă este plafonul impus de stat.

Dacă prețul imobilului este sub 70.000 de euro, beneficiarul trebuie să achite un avans minim de 5%. Dacă imobilul depășește acest prag, avansul crește automat la 15%.

Problema este că, în orașe precum București, Cluj-Napoca sau Timișoara, prețul mediu pentru un apartament cu două camere sare deja de 95.000–100.000 de euro, potrivit datelor pieței analizate de site-ul bzi.ro.

Acest lucru înseamnă că, în realitate, opțiunile de locuințe care respectă condițiile programului sunt tot mai puține sau se află în zone periferice, unde lipsesc transportul în comun, școlile, spitalele sau infrastructura urbană.

În 2025, creditul acordat prin Noua Casă este asociat cu o dobândă variabilă calculată astfel: IRCC + marjă fixă de aproximativ 2%. În prezent, IRCC se situează în jurul valorii de 5,55–5,66%, ceea ce înseamnă o dobândă finală de aproximativ 7,5%–7,6%.

Prin comparație, creditele ipotecare standard oferite de bănci vin cu dobânzi fixe între 4,8% și 6,3%, în funcție de bancă și bonitatea clientului. Pentru un tânăr la început de carieră, o dobândă fixă oferă o stabilitate esențială, în timp ce fluctuațiile IRCC pot genera creșteri semnificative ale ratei lunare în următorii ani.

Un alt obstacol major este bugetul de garanții pus la dispoziție de guvern prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM). Dacă în 2024 plafonul alocat era de 1 miliard de lei, în 2025 acesta a fost redus la doar 500 de milioane de lei, ceea ce înseamnă mai puține dosare aprobate și un număr limitat de beneficiari care pot profita efectiv de program.

Potrivit estimărilor oferite de platforma 123credit.ro, această reducere a bugetului a avut un efect direct: timpul de așteptare a crescut, iar băncile sunt mai selective în analiza dosarelor, preferând clienții cu venituri mai mari sau situații mai stabile.

Pentru a beneficia de program, solicitantul trebuie:

• să nu fi deținut nicio locuință mai mare de 50 mp;
• să achiziționeze un imobil nou sau vechi care se încadrează în limitele de preț;
• să nu depășească vârsta de 65 de ani la finalul perioadei de creditare;
• să aibă venituri suficiente – de exemplu, pentru un credit de 70.000 de euro este nevoie de un venit net lunar de minimum 5.400 lei.

În plus, trebuie constituit un depozit colateral echivalent cu trei rate lunare, bani blocați timp de 5 ani.

Deși Noua Casă a fost lansat ca o măsură de sprijin pentru românii care nu își permit un avans mare, realitatea din 2025 arată că tinerii fără sprijin financiar din familie sau fără venituri mari sunt excluși din start.

Dobânzile ridicate, sumele tot mai mari cerute pentru locuințe, dar și reducerile bugetare impuse de guvern în cadrul planului de austeritate afectează direct eficiența acestui program.

Tot mai mulți români aleg fie să amâne achiziția unei locuințe, fie să opteze pentru un credit ipotecar standard oferit de bănci, unde pot beneficia de dobândă fixă, condiții de rambursare mai clare și, uneori, oferte promoționale mai flexibile.

De asemenea, în mediul rural sau în orașele mici, unde prețurile locuințelor sunt mai apropiate de plafonul impus de stat, programul Noua Casă rămâne viabil – dar doar pentru cei cu venituri suficiente și care îndeplinesc toate condițiile cerute.

În lipsa unei reforme reale, programul Noua Casă pare să se îndepărteze tot mai mult de scopul său inițial. Pentru tinerii care vor să își construiască un viitor în România, achiziția unei locuințe devine o misiune aproape imposibilă – nu pentru că nu muncesc sau nu își doresc, ci pentru că statul le oferă un program care nu mai ține pasul cu realitatea.