De ce este criminalul Emil Gânj atât de greu de prins de autoritățile române

Emil Gânj, unul dintre cei mai căutați fugari din România, a fost condamnat la detenție pe viață de Tribunalul Mureș pentru uciderea fostei sale partenere, Anda Maria Gyurca, o tânără de 23 de ani din Miheșu de Câmpie. Decizia a fost pronunțată în lipsa inculpatului, care a dispărut fără urmă imediat după crimă și este căutat de autorități de aproape un an.

Criminalul Emil Gânj este căutat de aurtorități de aproape un an, însă este imposibil de găsit, deși au fost mai multe persoane care au semnalat prezența lui. De ce este Emil Gânj atât de greu de găsit de autorități?

Cazul a provocat revoltă la nivel național nu doar prin violența extremă a crimei, ci și prin numeroasele semnale ignorate înainte de tragedie. Familia victimei acuză autoritățile că nu l-au căutat suficient de serios pe Emil Gânj și că intervențiile au fost lente, deși bărbatul avea un istoric violent și încălcase în repetate rânduri ordinele de protecție.

Tribunalul Mureș l-a condamnat pe Gânj pentru omor calificat; distrugere; profanare de cadavre; violare de domiciliu; încălcarea măsurilor dispuse prin ordin de protecție.

Instanța a decis și plata a peste 500.000 de euro daune morale către rudele victimei. Hotărârea nu este definitivă.

Emil Gânj avea antecedente penale încă din adolescență. Prima condamnare a venit în 2008, pentru act sexual cu un minor. Victima avea atunci 13 ani. Câțiva ani mai târziu, în 2011, Gânj a participat la uciderea unui bărbat din Miheșu de Câmpie, lovit cu o bâtă în cap. Pentru crimă a primit peste 12 ani de închisoare.

Dacă și-ar fi executat integral pedeapsa, ar fi trebuit să fie încă în penitenciar și astăzi. A fost însă eliberat condiționat în 2020.

După întoarcerea în satul natal, Emil Gânj a cunoscut-o pe Anda Maria Gyurca, care avea atunci 21 de ani și un copil dintr-o relație anterioară. Relația dintre cei doi s-a deteriorat rapid, potrivit declarațiilor din dosar și mărturiilor apropiaților.

Anchetatorii spun că bărbatul devenise extrem de gelos și agresiv după ce a aflat că tânăra păstra legătura cu tatăl copilului ei.

Primul episod violent grav a avut loc în februarie 2024, când Anda Gyurca a reclamat că Emil Gânj a lovit-o, a strâns-o de gât și a amenințat-o cu moartea. Pe numele lui a fost emis atunci un ordin de protecție.

Problema este că Emil Gânj a continuat să o contacteze imediat după emiterea ordinului, încălcând măsurile dispuse de instanță. Ulterior, pe numele lui a fost emis și un mandat de arestare preventivă în lipsă.

Chiar și în perioada în care era căutat de poliție, tânăra a continuat să țină legătura cu el. Interceptările telefonice din dosar arată că Anda Gyurca îl ajuta uneori să se ascundă și știa unde se află.

În martie 2024, femeia și-a retras plângerea și a cerut anularea ordinului de protecție. Instanța a aprobat solicitarea.

În februarie 2025, situația a escaladat din nou.

Potrivit procurorilor, Emil Gânj a incendiat casa victimei în timpul nopții, apoi a intrat într-o locuință vecină unde Anda Gyurca dormea împreună cu fiul ei. Ar fi tras-o afară cu forța și ar fi dus-o într-o zonă împădurită de lângă Sărmășel Gară.

Tânăra a reușit să fugă după aproape o zi și a cerut ajutor într-un magazin.

În urma acelui episod, instanța a emis un nou ordin de protecție, valabil timp de 12 luni. Gânj nu mai avea voie să se apropie de victimă, de copilul ei sau de locuința familiei.

Între timp, Judecătoria Luduș l-a condamnat la doi ani de închisoare pentru încălcarea ordinului de protecție, iar la pedeapsă s-au adăugat și aproape cinci ani rămași neexecutați din condamnările anterioare.

Chiar și după condamnare, Emil Gânj nu a fost prins.

Rudele victimei susțin că poliția nu l-a căutat suficient de eficient. În timpul procesului, sora Andei Gyurca le-a cerut judecătorilor ca fotografia lui Emil Gânj să fie afișată mai vizibil în gări, pensiuni și spații publice.

Familia spunea că bărbatul se ascundea prin diferite localități și pensiuni și că oamenii din zonă aveau frecvent informații despre unde ar putea fi găsit.

Pe 8 iulie 2025, Emil Gânj a mers la casa Andei Gyurca înarmat cu un topor și a ucis-o.

Potrivit imaginilor surprinse de camerele de supraveghere montate în curte, bărbatul a sărit gardul și s-a îndreptat direct spre locuință. Anda Gyurca a fugit în casă și s-a ascuns într-un dulap.

Mama victimei le-a spus anchetatorilor că Gânj a spart geamurile și ușa cu toporul, strigând numele tinerei și cerând să o găsească.

După ce familia a reușit să fugă afară, Emil Gânj a intrat în locuință și a lovit cu toporul în dulapul în care Anda se ascundea.

Anchetatorii spun că după crimă bărbatul a stropit casa cu benzină și i-a dat foc. Legiștii au stabilit că tânăra murise deja în urma loviturilor la cap în momentul izbucnirii incendiului.

Imaginile cu Emil Gânj intrând în locuință cu toporul și dând foc la casă au fost surprinse de o cameră de luat vederi.

Apelul la 112 făcut de mama victimei a provocat ulterior revoltă publică. În înregistrarea intrată în dosar, femeia le spune operatorilor că fiica ei este posibil moartă în casă și că locuința arde. La un moment dat, dispecerul îi răspunde: „Du-te și scoate-o afară, dacă arde casa”.

În tot acest timp, Emil Gânj dispăruse deja.

După crimă, familia Andei Gyurca a început să vorbească public despre frica permanentă în care trăia tânăra și despre faptul că autoritățile știau cât de periculos era Emil Gânj.

Tatăl victimei a declarat că, la un moment dat, paza permanentă din apropierea casei a fost redusă, deși existau temeri serioase că bărbatul ar putea reveni.

În rechizitoriu apare inclusiv ipoteza că un videoclip postat de Anda Gyurca pe TikTok cu o zi înainte de crimă l-ar fi enervat pe Emil Gânj. Cu puțin timp înainte, tânăra își acoperise și tatuajul cu numele lui.

De aproape un an, autoritățile încearcă să îl localizeze pe Emil Gânj. Poliția Română continuă să îl considere extrem de periculos și le cere oamenilor să sune imediat la 112 dacă îl văd sau dacă au informații despre locul în care s-ar putea ascunde.

Emil Gânj ar putea fi încă în România, potrivit informațiilor publice apărute până acum și ipotezelor luate în calcul de anchetatori. După aproape un an de căutări, autoritățile nu au confirmat oficial că fugarul ar fi părăsit țara, deși verificările au fost extinse inclusiv în alte state europene.

Mai multe surse apropiate anchetei au indicat de-a lungul timpului că Emil Gânj s-ar putea ascunde în zone rurale din județele Mureș și Bistrița-Năsăud, regiuni pe care le cunoaște foarte bine. În unele momente, autoritățile au primit informații că ar fi fost văzut în comuna Șăulia, aflată la mică distanță de locul crimei. Polițiștii au intervenit de mai multe ori în astfel de zone, folosind câini de urmă și drone, însă fără rezultat.

Anchetatorii cred că unul dintre motivele pentru care este atât de greu de prins ține de modul în care se deplasează și de faptul că evită complet contactele oficiale. Potrivit unor surse citate în presa națională, Emil Gânj ar fi schimbat frecvent locurile unde stătea și ar fi primit ajutor informal pentru hrană sau adăpost. Un specialist în criminalistică a spus că fugarul „se deplasează cu o viteză neobișnuită pentru un om normal”, ceea ce complică foarte mult intervențiile clasice ale poliției.

Au existat și informații potrivit cărora Emil Gânj ar fi stat prin păduri, stâne, case izolate sau pensiuni unde verificările sunt mai rare. Într-unul dintre cazurile investigate de poliție, un cioban ar fi susținut că bărbatul l-a amenințat cu moartea pentru a obține mâncare.