De ce a închis Rusia Consulatul României din Sankt Petersburg

Consulatul General al României din Sankt Petersburg și-a încheiat oficial activitatea, la o lună după ce Moscova a anunțat expulzarea consulului român și retragerea acordului pentru funcționarea instituției. Rusia susține că măsura reprezintă un răspuns la închiderea consulatului său de la Constanța. După dispariția reprezentanțelor din Rostov-pe-Don și Sankt Petersburg, serviciile diplomatice și consulare românești din Federația Rusă rămân concentrate la Ambasada României de la Moscova.

Angajații Consulatului General al României din Sankt Petersburg au eliberat vineri, 24 iulie, clădirea în care funcționa reprezentanța diplomatică și au ridicat bunurile aflate în interior.

Potrivit agenției ruse de presă TASS, de pe imobil au fost îndepărtate drapelele României și Uniunii Europene, precum și placa montată deasupra intrării, pe care era înscris numele instituției. În fața clădirii au mai rămas doar stâlpii care delimitau locurile de parcare și pe care se puteau vedea în continuare însemnele consulatului, scrie TASS.

Închiderea pune capăt activității uneia dintre ultimele reprezentanțe consulare pe care România le mai avea în afara Moscovei și reduce semnificativ prezența diplomatică românească pe teritoriul Federației Ruse.

Decizia nu a fost luată brusc. Autoritățile ruse au anunțat încă din 25 iunie că retrag acordul pentru funcționarea Consulatului General al României din Sankt Petersburg și că îl declară persona non grata pe șeful reprezentanței.

Ministerul rus de Externe a prezentat măsura drept un răspuns la hotărârile luate anterior de București împotriva reprezentanței diplomatice ruse de la Constanța.

Moscova a susținut că România a retras „în mod nejustificat” consimțământul pentru funcționarea Consulatului General al Federației Ruse din Constanța și l-a declarat persona non grata pe șeful instituției.

Prin urmare, închiderea consulatului românesc a fost justificată de Rusia prin principiul reciprocității diplomatice: o reprezentanță rusă închisă în România a fost urmată de închiderea unei reprezentanțe românești în Federația Rusă.

Decizia Bucureștiului a fost luată după incidentul în care o dronă rusească a căzut peste un imobil din Galați, iar doi cetățeni români au fost răniți.

Autoritățile române au considerat că gravitatea situației impunea un răspuns diplomatic și au decis închiderea Consulatului General al Federației Ruse de la Constanța, precum și expulzarea șefului reprezentanței.

Președintele Nicușor Dan a explicat că măsura României a fost una proporțională cu incidentul produs pe teritoriul țării.

„A fost, în opinia mea, o măsură proporțională a României față de incidentul pe care l-am avut”, a afirmat șeful statului.

Potrivit președintelui, reacția ulterioară a Moscovei era previzibilă, deoarece măsurile de acest tip sunt urmate frecvent de răspunsuri similare în relațiile diplomatice.

„Evident că, în mod diplomatic, lucrurile astea, această reciprocitate a măsurilor, se întâmplă întotdeauna. Nu există o altă justificare a Rusiei pentru asta, nu va exista din partea României un răspuns”, a declarat Nicușor Dan.

Prin această poziție, președintele a transmis că Bucureștiul nu intenționează să continue schimbul de sancțiuni diplomatice după închiderea reprezentanței de la Sankt Petersburg.

Până recent, reprezentarea diplomatică și consulară a României în Federația Rusă era asigurată de Ambasada României la Moscova și de Consulatul General din Sankt Petersburg. Pagina de prezentare a relațiilor bilaterale publicată de Ministerul Afacerilor Externe indica aceste două instituții drept reprezentanțele active ale României.

Odată cu închiderea consulatului din Sankt Petersburg, România mai rămâne practic doar cu Ambasada de la Moscova, în cadrul căreia funcționează și secția consulară.

Cetățenii români aflați în Rusia și persoanele care au nevoie de servicii consulare vor trebui, în principiu, să se adreseze Ambasadei României din capitala rusă. Aici sunt gestionate documentele de călătorie, actele de stare civilă, situațiile de urgență și celelalte solicitări consulare.

Închiderea instituției din Sankt Petersburg este importantă și din punct de vedere geografic. Federația Rusă are un teritoriu uriaș, iar concentrarea serviciilor într-un singur oraș poate îngreuna accesul cetățenilor aflați la distanțe mari de Moscova.

România a avut și un Consulat General la Rostov-pe-Don, în sudul Federației Ruse. Reprezentanța deservea inclusiv regiuni apropiate de zona Caucazului și de teritoriile aflate în vecinătatea Ucrainei.

Activitatea acestuia a încetat în 2024, după ce Rusia a notificat partea română că instituția trebuie închisă. Ministerul român de Externe a explicat la momentul respectiv că Moscova urmărea să asigure o așa-numită paritate a reprezentării diplomatice și consulare dintre cele două state. Funcțiile consulare din circumscripția Rostov-pe-Don au fost transferate Ambasadei României de la Moscova.

Astfel, România a pierdut, într-un interval relativ scurt, ambele consulate generale pe care le avea în Federația Rusă: mai întâi reprezentanța din Rostov-pe-Don, apoi pe cea din Sankt Petersburg.

Deși unele pagini mai vechi ale Ministerului Afacerilor Externe continuă să afișeze datele de contact ale fostelor consulate, informațiile nu reflectă întotdeauna în timp real încetarea activității acestora.

Consulatul General funcționa pe strada Garohovaia, în centrul orașului Sankt Petersburg, al doilea oraș ca mărime al Federației Ruse.

Instituția oferea servicii consulare cetățenilor români din regiune, acorda asistență în situații de urgență și gestiona diferite proceduri administrative, de la emiterea documentelor până la înregistrarea actelor de stare civilă. Închiderea sa înseamnă că românii aflați în nord-vestul Rusiei nu mai au o reprezentanță consulară apropiată la care să poată apela direct.

În situații urgente, aceștia vor depinde de Ambasada României la Moscova, aflată la sute de kilometri distanță de Sankt Petersburg.

Închiderea succesivă a consulatelor reflectă degradarea relațiilor dintre România și Federația Rusă după invadarea Ucrainei.

Bucureștiul a condamnat războiul declanșat de Moscova, a susținut Ucraina și a adoptat, alături de celelalte state ale Uniunii Europene și NATO, sancțiuni împotriva Federației Ruse.

La acestea s-au adăugat incidentele repetate în care fragmente sau drone rusești au ajuns pe teritoriul României, precum și expulzările reciproce de diplomați.

Retragerea drapelelor României și Uniunii Europene de pe clădirea din Sankt Petersburg marchează astfel mai mult decât închiderea unei instituții. Este imaginea vizibilă a relațiilor diplomatice tot mai restrânse dintre București și Moscova.

După închiderea celor două consulate generale, România rămâne reprezentată în Federația Rusă prin Ambasada de la Moscova, în timp ce contactele bilaterale continuă la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii.