Cum se vede universul prin cea mai mare "cameră" construită vreodată de către omenire?
Un telescop revoluționar din Chile promite să transforme în mod radical felul în care înțelegem universul – de la trecutul sistemului solar, la misterele materiei întunecate.
La peste 2.600 de metri altitudine, în deșertul Atacama din Chile, a fost construit un instrument care promite să redefinească granițele cunoașterii astronomice: Observatorul Vera C. Rubin. Echipat cu cea mai mare cameră digitală creată vreodată – un gigant de 3.200 de megapixeli – acest observator are misiunea de a realiza un „film” al cerului sudic pe durata unui deceniu, surprinzând fenomene cosmice care n-au mai fost niciodată văzute de ochiul uman.
O fereastră fără precedent spre cosmos
Observatorul Rubin nu este un telescop oarecare. Cu o oglindă primară de 8,4 metri și un design optic inovator, acesta poate fotografia întreaga boltă cerească a emisferei sudice la fiecare 3–4 zile, generând aproximativ 1.000 de imagini pe noapte. Datele colectate vor ajunge la un volum de 60.000 terabytes după cei 10 ani de observații — mai mult decât toate observatoarele optice anterioare, la un loc.
„Este ca și cum am construi cinci telescoape specializate într-un singur instrument”, spune Mario Jurić, om de știință implicat în proiectul de gestionare a datelor. „Rubin oferă o platformă unică pentru a răspunde la o multitudine de întrebări științifice – simultan.”
O cameră care „vede” ceea ce noi nu putem
Camera uriașă a telescopului, mai mare decât un SUV, este montată pe o structură mobilă care se poate roti rapid pentru a captura cerul în expuneri de câte 30 de secunde. Datorită cantității uriașe de informații colectate zilnic – echivalentul a trei ani de streaming video – observatorul funcționează aproape complet automatizat. Software-ul său avansat va analiza miliarde de pixeli pentru a detecta cele mai rare și spectaculoase evenimente cosmice: de la asteroizi interstelari, până la găuri negre ce devorează stele.
În primele trei ani, Rubin este așteptat să identifice între 10 și 100 de ori mai multe obiecte din sistemul solar decât se cunosc în prezent. Aceasta include aproximativ 1,4 milioane de asteroizi noi – o cantitate descoperită în trecut în peste două secole. Unele dintre aceste obiecte ar putea proveni chiar din alte sisteme stelare, asemenea misteriosului ‘Oumuamua, descoperit în 2017.
Totodată, telescopul ar putea confirma existența mult căutatului „Planeta Nouă” – o planetă ipotetică dincolo de Neptun, care ar explica comportamentul ciudat al unor corpuri cerești îndepărtate.
Pe lângă explorarea sistemului solar, Rubin va ajuta la „cartografierea” Căii Lactee, identificând miliarde de stele și analizând structurile stelare formate în urma coliziunilor cu alte galaxii. Acest tip de „arheologie galactică” ne va ajuta să înțelegem cum s-a format și a evoluat galaxia noastră.
Dar poate cea mai ambițioasă misiune a observatorului este investigarea energiei întunecate — forța enigmatică ce face ca universul să se extindă tot mai repede. Folosind fenomenul de lentilare gravitațională, Rubin va putea „vedea” materia întunecată și felul în care aceasta modelează distribuția cosmică a galaxiilor.
