Cine sunt mirii primei nunți de homosexuali din România. Imagini fabuloase de la petrecerea gay din Cluj VIDEO
Doi piloți, un român și un belgian, au organizat la restaurantul Boema din Cluj prima nuntă gay publică desfășurată în România. Evenimentul a inclus simboluri LGBTQ+, o atmosferă festivă și a stârnit reacții împărțite.
Ceremonia gay, în aer liber, în centrul orașului
Cluj-Napoca a devenit locul unei premiere sociale notabile: prima nuntă gay publică desfășurată în România. Evenimentul a avut loc pe terasa restaurantului Boema, unul dintre cele mai cunoscute spații din oraș, și i-a avut ca protagoniști pe doi piloți – un clujean și un cetățean belgian. Cei doi au ales să își unească destinele într-un cadru festiv, chiar în inima unui oraș considerat, de multe ori, conservator.
Cuplul a preferat să organizeze ceremonia în România, deși astfel de evenimente sunt deja legale și frecvente în Belgia sau Olanda. Alegerea locației și a formei publice de desfășurare a adus evenimentului o vizibilitate sporită, dar și reacții variate din partea opiniei publice.
Decor tematic și coregrafie specială la nunta gay
Organizarea ceremoniei a fost coordonată de Adina Grigorean, cunoscută pentru implicarea sa în evenimente inedite. Atmosfera a fost una festivă, cu elemente clasice – flori, tort și dans – completate de decoruri curcubeu, dansatori costumați tematic și o coregrafie atent pusă la punct.
Participanții au descris evenimentul ca fiind elegant, dar cu accente extravagante, caracterizat prin atenția la detalii și o simbolistică clară legată de comunitatea LGBTQ+. Prezența dansatorilor, a culorilor curcubeu și a elementelor de spectacol a contribuit la conturarea unui moment unic în peisajul social românesc.
Dansul mirilor de la nunta gay, momentul serii
Punctul central al ceremoniei a fost dansul mirilor, moment primit cu aplauze de către sutele de invitați prezenți. Inclusiv personalul localului a fost vizibil emoționat. Potrivit celor aflați la fața locului, finalul nunții a fost marcat de plecarea simbolică a mirilor, ambii fiind piloți, ceea ce a fost interpretat și în sens literal – „și-au luat zborul”.
Atmosfera generală a fost una de sărbătoare, dar nu a lipsit componenta de controversă, reflectată în discuțiile generate ulterior în spațiul public.
Pentru unii, nunta a reprezentat un gest de normalizare a prezenței cuplurilor LGBTQ+ în spațiul public, un mesaj de acceptare și vizibilitate. Pentru alții, gestul a fost perceput ca provocator sau nelalocul lui, mai ales în contextul legal și cultural al României.
Organizarea evenimentului în mod public, într-un oraș cunoscut pentru festivaluri și deschidere culturală, dar conservator în anumite privințe, a fost interpretată ca o formă de exprimare a identității și o revendicare a dreptului la vizibilitate.
Nunțile gay în România
În România, căsătoriile între persoane de același sex nu sunt recunoscute legal. Articolul 48 din Constituție definește căsătoria ca uniunea dintre un bărbat și o femeie. Prin urmare, ceremonia de la Cluj nu are valoare juridică în sistemul românesc, ci doar un caracter simbolic și social.
Totuși, o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 2018 (cazul Coman-Hamilton) obligă România să acorde drept de ședere pentru partenerii de același sex, în cazul în care unul dintre ei este cetățean UE și căsătoria a fost încheiată într-un stat membru unde este legală. Această recunoaștere este limitată la dreptul de liberă circulație și nu echivalează cu recunoașterea oficială a căsătoriei.
Nunta gay de la Cluj rămâne un eveniment cu dublă încărcătură: pe de o parte, o celebrare personală și festivă a iubirii dintre doi oameni; pe de altă parte, un act simbolic cu potențial de influențare a discursului public privind drepturile persoanelor LGBTQ+ în România.
