AUDIO. Înregistrare șocantă cu Ion Duvac, membru în Colegiul Psihologilor. Îi cere pacientei să facă o poză cu vaginul: „Ia dă-ți tu voie să vedem ce-i cu păsărica ta”
Larisa Ciută
O investigație publicată de PressOne dezvăluie un caz grav de abuz și hărțuire sexuală în cabinetul unui psiholog renumit, care ocupă o poziție importantă în structurile profesionale ce analizează tocmai astfel de abateri în rândul colegilor săi. Este vorba despre Ion Duvac, doctor în psihologie și membru al Comisiei de Deontologie și Disciplină a Colegiului Psihologilor din România, instituția responsabilă cu analizarea și sancționarea abaterilor de la codul deontologic al profesiei.
Potrivit investigației, o înregistrare audio a unei ședințe de terapie obținută de PressOne arată cum, încă din primele minute ale întâlnirii, discuția trece de la tema problemei emoționale invocate de pacientă la detalii intime despre viața ei sexuală. Înregistarea surprinde dialoguri cu un limbaj explicit și solicitări nepotrivite, contrare standardelor profesionale și etice.
Femeia identificată sub pseudonimul Georgiana s-a prezentat la ședință pentru a discuta despre dificultăți legate de stilul de atașament, pe care îl considera problematic. Însă, în loc să se concentreze pe aspectele psihologice semnalate, psihologul a pivotat rapid conversația către viața sa sexuală personală.
Dialogul și înregistrările audio le puteți urmări pe site-ul PressOne, unde a fost publicată investigația.
Membru al Comisiei din Colegiul Psihologilor din România, acuzat de hărțuire
Înregistrarea ajunsă în posesia redacției PressOne surprinde discuția dintre Ion Duvac, doctor în psihologie și membru al Comisiei de Deontologie și Disciplină a Colegiului Psihologilor din România, și pacienta sa, Georgiana, în cadrul unei ședințe de psihoterapie din 2018. Înregistrarea durează două ore și arată dialoguri cu un conținut sexual explicit și solicitări nepotrivite.
Georgiana ajunsese în cabinetul doctorului Ion Duvac în căutarea unui ajutor pentru nefericirea ei. Se simțea prinsă într-un cerc al relațiilor neîmplinite, în care se îndrăgostea de bărbați care o respingeau sau care se comportau într-un mod care o rănea. Recent, descoperise că bărbatul cu care se întâlnise, împreună cu prietenii săi, pleca în vacanțe alături de mai multe lucrătoare sexuale, ceea ce o făcuse să se simtă trădată și să-și pună întrebări despre propria viață afectivă. Venise la cabinetul lui Duvac în căutarea unui sprijin psihologic pentru a înțelege de ce avea tiparele de atașament pe care le experimenta, pe care le considera problematice.
Încă din primele minute ale ședinței, atmosfera a luat o turnură neașteptată. În loc să discute despre emoțiile și experiențele Georgienei legate de relațiile sale, Duvac a început să o abordeze într-un mod care s-a concentrat exclusiv pe sexualitatea ei.
Înainte ca ea să apuce să povestească despre viața ei personală, despre problemele emoționale sau despre stilul de atașament, Duvac a început să-i vorbească despre sexualitatea sa, întrebând-o dacă știe să facă sex „de calitate” și insistând să îi descrie pozițiile preferate, tipurile de orgasme pe care le experimentase, cele mai lungi „partide de sex” și chiar dimensiunea labiilor. Pe parcursul primei ore, discuția nu a mai atins niciodată subiectele de natură psihologică pentru care Georgiana venise.
La scurt timp, Duvac i-a pus un diagnostic de tulburare de personalitate borderline, explicând că modul ei de a-și reprima sexualitatea era sursa problemelor sale relaționale.
Conform afirmațiilor lui, natura ei „borderiță” o împiedica să fie fericită într-o relație monogamă, iar singura cale de a se accepta și de a evita nefericirea era să-și exploreze sexualitatea intens și constant.
În acest context, Duvac a sugerat că femeile cu astfel de tulburări sunt cele mai fericite dacă se lasă conduse de impulsurile sexuale și de dorința de plăcere, și nu prin reprimare.
Pe parcursul ședinței, Duvac a introdus concepte proprii pentru a descrie ceea ce considera a fi tratamente pentru depresie și anxietate, înlocuind abordările clinice tradiționale. El a recomandat ceea ce a numit „metoda Ion”, prin care Georgiana trebuia să mențină în mod constant relații sexuale cu mai mulți bărbați pentru a preveni apariția episoadelor depresive.
Psihologul i-a explicat că cel mai bun „antidepresiv” este o partidă de sex bine executată, iar femeile anxioase pot deveni partenere sexuale mai bune dacă sunt expuse unor experiențe sexuale intense și bine conduse.
Astfel, în loc să ofere tehnici sau intervenții terapeutice validate științific, Duvac a transformat ședința într-o explorare a sexualității pacientei, cerând detalii intime și oferind recomandări care țineau de practica sexuală, nu de psihoterapie.
În ultimele minute ale ședinței, Ion Duvac a dat Georgianei exerciții pentru acasă, toate legate strict de sexualitate și autoevaluarea propriului corp.
Prima sarcină presupunea să se privească goală în oglindă și să-și facă complimente, să identifice cinci motive pentru care un bărbat ar fi atras de ea și să noteze „păsărica” ei de la 1 la 10.
A doua sarcină consta în a găsi două motive pentru care un partener s-ar întoarce să aibă relații sexuale cu ea, evaluându-și astfel performanța sexuală. Iar a treia, cea mai gravă, presupunea să aducă la următoarea ședință o fotografie cu organele sale genitale, sub pretextul că ar exista o corelație între aspectul fizic și alegerile pe care le face în viață.
Georgiana a fost pusă în situația de a refuza, dar Duvac a insistat, explicând că problema ei subconștientă era rușinea față de propriul organ genital, iar validarea trebuia să vină din partea unui alt bărbat – propunându-se el însuși în această poziție. Această solicitare a fost însoțită de explicații despre „corelația” între notarea propriei sexualități și deciziile din viața de zi cu zi.
Pe tot parcursul celor două ore, discuția nu a abordat traumele, problemele emoționale sau stilurile de atașament, ci s-a concentrat exclusiv pe sexualitatea Georgianei, pe performanța sa sexuală și pe validarea corpului ei în termeni sexuali.
Conform înregistrării, Ion Duvac a afirmat că nu este prima dată când face astfel de solicitări și a justificat comportamentul său printr-o interpretare proprie a terapiei și a psihologiei, transformată într-un set de reguli pentru gestionarea depresiei și anxietății.
Ion Duvac, acuzat de alte trei femei pentru abuz
Dincolo de relatarea Georgienei, alte trei femei care au interacționat cu Duvac au confirmat același tip de comportament: una a fost angajată de el, două l-au abordat pentru terapie, iar o alta a fost audiată în cadrul Comisiei de Deontologie și Disciplină a Colegiului Psihologilor după ce a depus o sesizare pentru abuz terapeutic. Toate au raportat hărțuire sexuală.
Ion Duvac, doctor în psihologie, membru în Comisia de Deontologie și Disciplină a Colegiului Psihologilor din România din 2017, a fost implicat în evaluarea abaterilor de la Codul Deontologic al psihologilor și aplicarea sancțiunilor.
Activitatea sa în comisie presupune examinarea derapajelor profesionale și judecarea cazurilor de abuz terapeutic, ceea ce face situația cu atât mai gravă, dat fiind că astfel de comportamente sexuale inadecvate ar fi trebuit sancționate, nu perpetuate de un membru al comisiei însăși.
În 2021, Duvac a ocupat chiar funcția de vicepreședinte al comisiei, având responsabilități în ceea ce privește analiza cazurilor de abuz și asigurarea respectării Codului deontologic.
Ședința cu Georgiana a fost înregistrată integral, iar fragmentul prezentat arată clar că discuția a fost complet deturnată de la scopul terapeutic.
În loc să primească ajutor pentru problemele sale de atașament și pentru nefericirea emoțională, Georgiana a fost supusă unui proces de hărțuire sexuală continuă și presiune pentru a se expune în mod explicit, cu detalii și imagini despre sexualitatea sa. Fiecare recomandare, fiecare întrebare și fiecare exercițiu pus de Ion Duvac a fost centrat pe sexualitate, ignorând complet contextul psihologic și emoțional real al pacientei.
Situația este una destul de gravă, mai ales când vorbim despre un membru al comisiei care se ocupă de astfel de cazuri, un membru din Colegiul Psihologilor din România care este responsabil cu verificarea abaterilor și aplicarea sancțiunilor, se comportă într-un mod abuziv și inadecvat față de paciente.
Întreaga experiență a Georgianei arată cum un comportament abuziv și manipulativ poate fi mascat sub forma unei sesiuni terapeutice și cum un profesionist cu putere de decizie într-o comisie de etică poate abuza de poziția sa pentru interese personale, afectând în mod direct viața și sănătatea mentală a pacienților.
