Analistul Armand Goșu pune la îndoială capacitatea României de a se apăra în cazul unui atac după incidentele cu drone: „După 2014, nu mai ai nicio scuză că nu te-ai pregătit. Uitați-vă la Polonia. Mi-e teamă că acesta va fi războiul viitorului”
Incidentul provocat de o dronă care a pătruns pe teritoriul României și a lovit un bloc din Galați a readus în prim-plan o întrebare pe care specialiștii în securitate o ridică încă din primii ani ai războiului din Ucraina: cât de pregătită este România să-și apere spațiul aerian?
Invitat într-un podcast realizat de Timotei Onoriu, analistul de politică externă Armand Goșu a criticat dur modul în care autoritățile au gestionat situația, susținând că dezbaterea publică s-a concentrat pe aspecte politice și a ignorat problema esențială.
„Problema României cu drona aia nu e că se ceartă președintele cu opoziția. Problema este cum de a putut o dronă să intre 20 de kilometri pe teritoriul României. Unde este armata română? Ce face armata română?”, a declarat Goșu.
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, drona a pătruns în spațiul aerian românesc și a provocat pagube materiale după ce a lovit o clădire rezidențială din Galați.
Incidentul nu este singular. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, România a raportat în repetate rânduri fragmente de drone căzute pe teritoriul național, în special în județele Tulcea și Galați, aflate în imediata apropiere a porturilor ucrainene de la Dunăre.
Atacurile rusești asupra infrastructurii portuare din regiunea Odesa au făcut ca drone și resturi de muniție să ajungă frecvent în apropierea frontierelor României, țară membră NATO.
Armand Goșu: „Suntem în al cincilea an de război”
Analistul consideră că problema nu mai poate fi explicată prin caracterul excepțional al unor astfel de incidente.
„Suntem în al cincilea an de război. Cum se poate așa ceva când ești în al cincilea an de război? Asta înseamnă că o dronă de genul poate veni la București”, a afirmat acesta.
În opinia sa, orice dronă neautorizată care pătrunde în spațiul aerian al României ar trebui identificată și neutralizată indiferent de proveniența sa.
„Trebuia doborâtă, indiferent de unde ar fi fost”, a spus Armand Goșu.
O problemă discutată încă din 2014
Criticile vin pe fondul unei dezbateri mai vechi privind capacitatea României de a răspunde amenințărilor moderne.
După anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și după declanșarea conflictului din estul Ucrainei, statele aflate pe flancul estic al NATO au început programe accelerate de modernizare militară.
Polonia a investit masiv în sisteme Patriot, HIMARS, drone și apărare antiaeriană. Țările baltice și-au crescut bugetele de apărare și au dezvoltat sisteme de monitorizare a spațiului aerian.
Armand Goșu susține că România nu a tratat cu suficientă seriozitate schimbările produse în regiune.
„După 2014 tu n-ai nicio scuză că nu te-ai pregătit. Uitați-vă la Polonia. S-au pregătit, s-au mișcat foarte bine. La Balcic la fel”, a declarat acesta.
Războiul dronelor schimbă regulile jocului
În analiza sa, Arman Goșu mai spune că experiența războiului din Ucraina a demonstrat că dronele au devenit una dintre cele mai importante arme ale conflictelor moderne.
Atât Rusia, cât și Ucraina folosesc zilnic mii de drone pentru recunoaștere, supraveghere și atac.
Potrivit acestuia, multe state europene continuă să investească preponderent în echipamente clasice, în timp ce amenințările reale se schimbă rapid.
„Mi-e teamă că acesta va fi războiul viitorului”, a spus Goșu referindu-se la utilizarea dronelor pe frontul ucrainean.
Analistul avertizează că astfel de incidente nu reprezintă doar un risc militar, ci și unul politic.
În opinia sa, chiar și atunci când nu produc victime, dronele care pătrund pe teritoriul unei țări NATO transmit un semnal de slăbiciune și pot alimenta tensiuni interne.
„Poți să destabilizezi politic o țară ca România plimbându-te cu niște drone pe deasupra blocurilor”, a afirmat Goșu.
Acesta consideră că principala lecție a incidentului este nevoia unei reacții instituționale mai eficiente și a unei comunicări publice clare în situații de criză.
„Plătiți taxe. Pentru taxele alea nu vreți niște servicii? Dacă o dronă intră pe teritoriul României și nimeni nu o vede, atunci cineva nu și-a făcut datoria.”
CRONOLOGIE | Dronele care au ajuns pe teritoriul României
Atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre au transformat România într-unul dintre statele NATO cele mai expuse incidentelor cu drone de la începutul războiului din Ucraina.
Septembrie 2023: primele fragmente confirmate în România
După atacurile rusești asupra porturilor Reni și Ismail, autoritățile române au descoperit fragmente de drone în județul Tulcea. A fost unul dintre primele momente în care Bucureștiul a confirmat oficial că aparate de zbor folosite în război au ajuns pe teritoriul României.
2024: alerte repetate în Dobrogea
Pe parcursul anului 2024 au existat mai multe alerte aeriene în județele Tulcea și Constanța. Au fost activate mesaje RO-Alert, iar avioane NATO și ale Forțelor Aeriene Române au fost ridicate de la sol după detectarea unor obiecte aeriene care se apropiau de graniță.
Aprilie 2026: drone cu explozibil la Galați și Tulcea
Pe 25 aprilie 2026, o dronă cu încărcătură explozivă a căzut în municipiul Galați, provocând distrugeri materiale. În aceeași perioadă au fost descoperite noi fragmente și în județul Tulcea. Specialiștii au detonat controlat dispozitivul găsit la Galați.
Mai 2026: primul impact direct asupra unui bloc de locuințe
La sfârșitul lunii mai 2026, o dronă de fabricație rusească a lovit un bloc de apartamente din Galați. Două persoane au fost rănite, iar zeci de locatari au fost evacuați. NATO și Uniunea Europeană au condamnat incidentul, considerat unul dintre cele mai grave produse pe teritoriul unui stat aliat de la începutul războiului.
De ce ajung dronele în România?
Majoritatea incidentelor sunt legate de atacurile lansate de Rusia asupra infrastructurii portuare ucrainene de pe Dunăre. Porturile Reni și Ismail se află la doar câteva sute de metri de granița românească, iar dronele folosite în aceste atacuri pot devia de la traseu, pot fi afectate de bruiaj electronic sau pot fi lovite de sistemele de apărare ucrainene și ajunge pe teritoriul României.
Pentru prima dată după aderarea la NATO, România se confruntă în mod repetat cu incidente generate direct de un război aflat la graniță. Aceste episoade au deschis o dezbatere despre capacitatea sistemelor de supraveghere și apărare aeriană de a detecta și neutraliza dronele de mici dimensiuni, o problemă pe care o întâmpină de altfel și alte state membre NATO.
