38,6 milioane de euro pentru Canalul Bala. Au rămas doar bolovanii de pe marginea malului

La aproape două decenii de la lansarea primelor proiecte destinate rezolvării unuia dintre cele mai sensibile puncte hidrotehnice ale Dunării, Canalul Bala rămâne un exemplu al modului în care investiții de zeci de milioane de euro pot produce rezultate contestate, în timp ce problema pentru care au fost finanțate persistă.

În centrul acestei povești se află un proiect european în valoare de aproximativ 38,6 milioane de euro, conceput pentru redistribuirea debitelor Dunării și îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul Călărași–Brăila. Scopul investiției era limitarea pierderii apei prin Canalul Bala și stabilizarea regimului hidrologic al fluviului, într-o zonă considerată critică încă de la începutul anilor 2000, scrie jurnalistul Răzvan Popa într-o investigație pe Jurnalul.ro.

Pe hârtie, investiția apare drept finalizată. În teren însă, situația continuă să fie contestată de specialiști, de comunitățile locale și chiar de documente oficiale elaborate ulterior.

Unul dintre cele mai controversate aspecte îl reprezintă diferența dintre rapoartele administrative și evaluările tehnice internaționale.

Administrația Fluvială a Dunării de Jos a consemnat că lucrările aferente proiectului au fost finalizate în anul 2016. Totuși, rapoartele Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea au indicat că una dintre intervențiile considerate esențiale – pragul de fund de la Bala – fusese realizată doar parțial, aproximativ 50% din soluția tehnică proiectată.

Această discrepanță ridică întrebări importante privind modul în care proiectul a fost recepționat și evaluat.

Cum poate fi considerată finalizată o investiție care, la scurt timp după închiderea lucrărilor, necesită noi studii pentru identificarea altor soluții tehnice? Dacă obiectivul principal nu a fost atins, în ce măsură proiectul și-a îndeplinit scopul pentru care a fost finanțat din fonduri europene?

Până în prezent, aceste întrebări nu au primit explicații publice complete.

Problemele nu s-au oprit odată cu finalizarea contractului.

În 2015, autoritățile au atribuit un nou contract, în valoare de peste 3,5 milioane de lei, unui consorțiu condus de Egis, pentru realizarea unui nou studiu de fezabilitate. Misiunea acestuia era identificarea unor soluții alternative, deoarece intervențiile realizate anterior nu produceau efectele estimate.

Nici acest proces nu a fost lipsit de dificultăți.

Prima variantă tehnică nu a fost acceptată. Nici cea de-a doua. Potrivit documentației proiectului, abia a noua propunere a fost considerată fezabilă.

Faptul că, după consumarea unei investiții europene de aproape 40 de milioane de euro, autoritățile au fost nevoite să reia aproape de la zero etapa de proiectare reprezintă unul dintre cele mai discutate aspecte ale întregului caz.

Cronologia oficială arată că dificultățile au început încă din faza de implementare.

În 2003, specialiștii au identificat Canalul Bala drept unul dintre cele mai importante puncte critice pentru navigația pe Dunăre.

În 2007 au fost obținute avizele de mediu.

Ulterior, lucrările au fost suspendate, reluate și modificate în repetate rânduri, inclusiv pentru adaptarea soluțiilor tehnice la cerințele privind protecția sturionilor și a ecosistemului Dunării.

În 2013, pragul de fund era executat doar pe jumătate.

Între 2017 și 2024, organismele internaționale au continuat să atragă atenția asupra situației și asupra necesității identificării unei soluții eficiente.

Între timp însă, problema hidrologică a rămas deschisă.

Contractul principal a fost realizat de o asociere de firme condusă de Interconstruct SRL.

Din această asociere au făcut parte și alte companii importante din domeniul construcțiilor hidrotehnice, inclusiv Superquatro Grup SRL.

De-a lungul timpului, presa a relatat despre presupuse conexiuni ale unor persoane asociate acestor societăți cu mediul politic sau cu foști responsabili din administrația transporturilor. Astfel de informații nu constituie dovezi privind existența unor încălcări ale legii și nu demonstrează că atribuirea contractului ar fi fost nelegală. Cu toate acestea, ele au alimentat dezbaterea publică privind transparența modului în care au fost gestionate contractele finanțate din bani publici.

În zona Rasova, localnicii afirmă că debitul Dunării continuă să fie influențat de Canalul Bala și susțin că intervențiile efectuate de-a lungul anilor nu au schimbat în mod semnificativ situația.

Pescarii și navigatorii descriu curenți puternici care afectează circulația ambarcațiunilor și spun că lucrările prezentate drept soluții definitive nu au produs rezultatele promise.

În apropierea punctului critic Bala, persoane care cunosc zona vorbesc despre diguri degradate, acumulări de piatră și structuri care par abandonate.