FOTO | Descoperire spectaculoasă după retragerea Dunării. Ce au scos la iveală apele fluviului, după zeci de mii de ani

Scăderea dramatică a nivelului Dunării continuă să scoată la lumină urme ale unor lumi dispărute. După ce în ultimii ani au reapărut epave din Al Doilea Război Mondial și situri arheologice, de această dată o descoperire impresionantă a fost făcută în Bulgaria, în apropiere de granița cu România.

În apropierea satului Ryahovo, aflat la aproximativ 30 de kilometri de orașul Ruse, retragerea apelor Dunării a dezvăluit o serie de oseminte uriașe ascunse timp de mii de ani sub sedimentele fluviului. Descoperirea a fost făcută după ce Dunărea a ajuns la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii, pe fondul secetei și al temperaturilor extreme.

Specialiștii bulgari au recuperat o mandibulă, fragmente de colți, un omoplat, un femur și alte oase. Primele evaluări arată că acestea aparțin, cel mai probabil, unui mamut lânos (Mammuthus primigenius), specie dispărută în urmă cu aproximativ 4.000 de ani. Identificarea urmează să fie confirmată prin analize de laborator.

Potrivit paleontologilor, animalul avea aproximativ cinci metri înălțime și cântărea câteva tone. Oasele au fost transportate la Muzeul Regional de Istorie din Ruse, unde vor fi conservate și studiate.

Deocamdată, cercetătorii nu pot spune cu certitudine dacă mamutul a murit în locul în care au fost găsite rămășițele sau dacă acestea au fost purtate de apele Dunării și depuse ulterior în acea zonă.

Una dintre ipoteze este că în urmă cu zeci de mii de ani regiunea era un teren mlăștinos, unde astfel de animale își găseau hrană și apă. O altă variantă este ca fluviul să fi transportat fragmentele osoase de-a lungul timpului, înainte de a le acoperi cu sedimente.

Descoperirea vine într-un context în care Dunărea traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii.

În România și Bulgaria, debitul fluviului a scăzut la valori care nu au mai fost înregistrate din 1996. Navigația comercială a fost afectată, unele curse de feribot au fost suspendate, iar autoritățile au impus restricții pentru utilizarea apei în agricultură.

La stația hidrometrică Ryahovo, nivelul apei a coborât la valori extrem de mici, lăsând porțiuni întinse din albia fluviului complet descoperite.

Scăderea accentuată a nivelului Dunării a dus și în anii precedenți la descoperiri spectaculoase.

În Serbia și România au reapărut mai multe epave ale navelor germane scufundate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar în diferite sectoare ale fluviului au fost identificate vestigii arheologice și obiecte vechi de mii de ani.

Descoperirea din apropierea orașului Ruse este însă considerată una dintre cele mai importante din ultimii ani, deoarece oferă cercetătorilor șansa de a studia un exemplar din fauna care popula Europa în timpul ultimei ere glaciare.

Mamutul lânos a trăit în Europa, Asia și America de Nord în timpul Pleistocenului. Adaptat temperaturilor extrem de scăzute, era acoperit cu o blană groasă și avea colți imenși, curbați.

Cele mai multe populații au dispărut în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, odată cu încălzirea climei și schimbarea habitatelor. Ultimele grupuri izolate au supraviețuit până în urmă cu aproximativ 4.000 de ani pe Insula Wrangel, în Oceanul Arctic.

Fiecare descoperire de acest fel îi ajută pe cercetători să înțeleagă mai bine modul în care trăiau aceste animale și schimbările climatice care au dus, în cele din urmă, la dispariția lor.

În cazul de la Ryahovo, analizele care urmează ar putea stabili nu doar vechimea exactă a oaselor, ci și dacă acestea provin de la un singur exemplar sau de la mai multe animale care au trăit în aceeași regiune cu zeci de mii de ani în urmă.