Maria Zakharova, siderată după acuzațiile venite spre Rusia după alegerile din România: „Sunt încercări patetice ale așa-zisei conduceri a Bucureștiului de a arunca vina pentru propriile eșecuri grave asupra Rusiei”

Ministerul rus de Externe a respins ferm acuzațiile potrivit cărora Rusia s-ar fi amestecat în alegerile prezidențiale din România, desfășurate la 18 mai. Într-un briefing de presă susținut marți, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a calificat acuzațiile drept „nefondate și absurde”.

Acuzațiile că Rusia s-a amestecat în alegerile prezidențiale din România sunt nefondate și absurde, a declarat marți purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova.

Ea a susținut că autoritățile române ar fi recurs la „acuzații repetate de ingerință” pentru a discredita Moscova, fără a prezenta dovezi concrete.

„Acestea sunt încercări patetice ale așa-zisei conduceri a Bucureștiului de a arunca vina pentru propriile eșecuri grave asupra Rusiei. Cum au reușit să facă acest lucru? Ei au exprimat în mod repetat acuzații împotriva țării noastre de amestec în procesul electoral. Toate acestea nu sunt doar nefondate, ci pur și simplu absurde”, a declarat ea la un briefing de presă.

Declarațiile vin la scurt timp după ce Nicușor Dan, candidat independent și actual primar al Capitalei, a fost declarat câștigător al scrutinului prezidențial, cu 53,60% din voturi.

Contra candidatul său, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, a obținut 46,40%. Participarea la votul din Diaspora a atras atenția: Simion a fost preferat de 55,86% dintre românii din străinătate, față de 44,14% pentru Dan.

Maria Zakharova a mai spus că campania de propagandă din România a încălcat în mod deschis și flagrant normele de bază ale democrației. În cadrul aceleiași conferințe, purtătorul de cuvânt rus a acuzat România că ar fi desfășurat o campanie electorală „marcată de propagandă” și „abateri de la normele democratice”.

Totodată, ea a afirmat că relațiile ruso-române sunt într-un impas profund, care, în opinia Moscovei, nu poate fi depășite decât printr-o schimbare de atitudine a Bucureștiului față de Rusia.

„În acest context, nu are rost să discutăm despre perspectivele de ieșire din impas în relațiile ruso-române, care vor depinde pe deplin de capacitatea Bucureștiului de a-și depăși stereotipurile rusofobe înrădăcinate și de a adopta un curs de politică externă mai pragmatic, care să răspundă intereselor reale ale oamenilor din România.”, a adăugat ea.

Alegerile prezidențiale din România din 18 mai au fost câștigate de candidatul independent proeuropean și primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, care a obținut 53,60% din voturi după numărarea a 100% din buletinele de vot.

Contextul electoral din România a fost tensionat și de anularea unui scrutin anterior, desfășurat în noiembrie 2024. Scrutinul prezidențial din 18 mai a fost a doua încercare a țării de a organiza alegeri, după ce primul a fost anulat anul trecut.

Curtea Constituțională a României (CC) a decis să anuleze rezultatele acelui scrutin. Candidatul naționalist Călin Georgescu era în frunte după primul tur, care a avut loc la 24 noiembrie 2024.

Curtea a invocat drept motive ale deciziei sale finanțarea ilegală a campaniei lui Georgescu, atacuri ale hackerilor asupra infrastructurii digitale utilizate în procesul electoral, precum și o presupusă, dar nedovedită, ingerință rusă.

Până în prezent, autoritățile române nu au oferit un răspuns oficial la comentariile formulate de partea rusă. În trecut, instituțiile din România au declarat că sunt în alertă față de posibile acțiuni de dezinformare sau interferență cibernetică provenind din afara granițelor, în special în contexte electorale sensibile.

Scrutinul prezidențial din 18 mai a fost considerat de observatorii interni și internaționali ca fiind corect organizat, în pofida tensiunilor politice și a dezbaterilor aprinse din campanie.