Impozitul pe jocuri de noroc, mai mic decât anunțase Guvernul inițial. Pachetul de măsuri fiscale, modificat înainte de asumarea răspunderii
Guvernul a decis să reducă nivelul impozitului pe câștigurile din jocuri de noroc față de forma anunțată inițial, chiar înainte de a-și angaja răspunderea în Parlament pe pachetul de măsuri fiscale. Astfel, cota pentru câștigurile sub 10.000 de lei va fi mai mică cu 6% față de varianta prezentată în proiectul de joi.
Impozit diminuat pentru câștigurile sub 10.000 de lei
Guvernul a aprobat forma finală a proiectului de lege privind măsurile fiscale, ce urmează să fie prezentat în Parlament prin procedura angajării răspunderii. Una dintre modificările semnificative față de varianta inițială privește impozitarea câștigurilor din jocurile de noroc.
Pentru câștigurile de până la 10.000 de lei, Executivul a stabilit o creștere a impozitului de la 3% la 4%. În proiectul de lege publicat anterior, impozitul pentru această categorie fusese stabilit la 10%, astfel că nivelul final aprobat este cu 6 puncte procentuale mai mic.
În cazul câștigurilor cuprinse între 10.000 și 66.750 de lei, noua formulă prevede un impozit de 400 de lei plus 20% din suma care depășește 10.000 de lei. În prezent, pentru această categorie se aplică un impozit de 300 de lei plus 20% din ce trece peste pragul de 10.000 de lei. Varianta inițială a proiectului propusă de Guvern includea o creștere mult mai mare, la 1.000 de lei + 20% pentru ce depășea 10.000 de lei.
Pentru câștigurile ce depășesc 66.750 de lei, impozitul va fi, de asemenea, mai redus decât se intenționase inițial, conform formei finale a proiectului.
Pachetul de măsuri fiscale și obiectivele bugetare
Proiectul de lege care reconfigurează sistemul fiscal conține mai multe măsuri menite să reducă deficitul bugetar. Printre cele mai importante modificări se numără:
- introducerea a două cote de TVA: una standard, de 21%, și una redusă, de 11%, care se va aplica pentru alimente, medicamente și sectorul HoReCa;
- creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%;
- majorarea accizelor pentru alcool, tutun și combustibili cu 10%;
- înghețarea majorărilor de pensii și salarii în sistemul public pentru anul 2026;
- contribuția la sănătate pentru pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei;
- suprataxarea profiturilor bancare;
- majorarea impozitării câștigurilor din jocuri de noroc.
Guvernul susține că aceste măsuri sunt necesare pentru a asigura continuitatea serviciilor publice din fonduri interne. Estimările oficiale indică o creștere a veniturilor bugetare cu aproximativ 9,5 miliarde de lei și o reducere a cheltuielilor cu 1,2 miliarde de lei în anul în curs.
Critici din partea Consiliului Economic și Social
Deși proiectul a fost aprobat de Guvern, Consiliul Economic și Social (CES) a emis un aviz negativ. Deși consultativ, acest aviz atrage atenția asupra mai multor riscuri asociate cu noile măsuri.
Membrii CES afirmă că proiectul „nu respectă principiile echității și progresivității”, întrucât presiunea fiscală este transferată, în mare parte, către populația cu venituri mici și medii. În opinia acestora, măsurile pot accentua inegalitățile sociale.
Totodată, Consiliul avertizează că majorarea TVA ar putea avea un efect inflaționist imediat asupra cheltuielilor gospodăriilor, afectând mai ales accesul la bunuri esențiale pentru categoriile vulnerabile.
CES mai semnalează lipsa unor măsuri tranzitorii de protecție – precum perioade de grație, informare prealabilă sau mecanisme de sprijin – și solicită includerea cafenelelor și preparatelor de cafea în categoria HoReCa, pentru a elimina ambiguitățile administrative și a preveni tratamentele fiscale diferențiate.
În concluzie, CES afirmă că proiectul nu este fundamentat pe o analiză clară a impactului social și nu oferă garanții privind echitatea fiscală. „Se impune demararea unei reforme fiscale echilibrate, care să conțină măsuri de protecție reală a cetățenilor vulnerabili. Fără astfel de corecturi, riscăm nu doar o degradare a condițiilor de trai, ci și o explozie de neîncredere instituțională și radicalizare socială, cu consecințe directe asupra democrației și stabilității în societate”, se arată în avizul Consiliului.
Guvernul va merge înainte cu proiectul, folosind mecanismul angajării răspunderii, ceea ce înseamnă că, în lipsa unei moțiuni de cenzură adoptate, pachetul va deveni automat lege.