Sunt târgurile de Crăciun supraapreciate? Ce spun românii pe internet: "Sunt toate la fel. Prea devreme, prea scump, prea aglomerat"

Târgurile de Crăciun au devenit, în ultimii ani, unul dintre cele mai fotografiate, promovate și aglomerate „ritualuri” ale iernii. În orașele mari, ele apar parcă tot mai devreme, se întind tot mai mult și promit „magie”, „poveste” și „atmosferă de basm”. Dar, dincolo de reclamele colorate și de cozile uriașe la langoși, mulți români se întreabă dacă nu cumva aceste târguri au devenit pur și simplu overrated.

Crăciun în noiembrie la Târgul de Crăciun din Craiova. La ce oră zboară Moșul în fiecare seară și cum este atmosfera? Foto/Video

Craiova a intrat deja în atmosfera sărbătorilor, deși calendarul arată doar mijloc de noiembrie. Mii de oameni se strâng seară de seară în centrul orașului, unde Târgul de Crăciun s-a deschis oficial pe 14 noiembrie și va rămâne deschis până pe 4 ianuarie 2026, transformând zona centrală într-un „oraș de poveste” întins pe mai multe piețe și străzi. Un festival care durează aproape două luni Ediția 2025 a Târgului de Crăciun din Craiova se desfășoară între 14 noiembrie 2025 și 4 ianuarie 2026

O discuție intensă de pe internet, cu zeci de comentarii, pare să indice exact asta: oamenii sunt tot mai obosiți de această combinație de prețuri mari, aglomerație sufocantă și decoruri care par să se repete identic, de la Sibiu la Viena și de la București la Budapesta.

Mulți utilizatori spun că magia s-a pierdut. Târgurile, odinioară mici și intime, cu câteva tarabe și un brad îmbrăcat cu gust, au devenit o industrie în toată regula. În anii ’90 sau 2000, totul începea abia în decembrie, de obicei în preajma lui Moș Nicolae.

Acum, luminițele se aprind încă din noiembrie, uneori chiar la început de lună, iar colindele pornesc în boxe cu mult înainte ca iarna să-și facă simțită prezența. Pentru unii, această grabă comercială devine iritantă: „Crăciunul la mine acasă începe pe 24 și se termină pe 27”, scrie cineva. „Restul e doar marketing.”

Pe lângă calendarul forțat, prețurile sunt subiectul care îi inflamează pe cei mai mulți. Exemplele curg: 17 lei pentru un vin fiert, 12 lei pentru un ceai, 20 de lei pentru o turtă dulce sau 34 de lei pentru doi mici. Pentru unii, e pur și simplu jecmăneală. „Nu-mi permit să dau 50 de lei pe doi mici”, scrie un utilizator, în timp ce altul întreabă retoric cum să fii atât de naiv încât să plătești asemenea sume și apoi să te plângi.

Desigur, există și voci mai moderate, care spun că e normal ca astfel de evenimente sezoniere să fie ceva mai scumpe. Însă replica vine imediat: „Dacă tot e scump, măcar să fie bun. Dar e mâncare de mall, doar că afară, în frig.”

Aglomerația este un alt motiv pentru care mulți români evită târgurile. Seara, în weekend, centrul orașelor se transformă într-un furnicar: cozi uriașe la kurtos, înghesuială la barăcile cu vin fiert, fotografii făcute la foc automat în fața bradului sau a instalațiilor luminoase. Unii spun sincer că evită centrul lună întreagă din cauza acestui haos.

Totuși, printre criticile generalizate, apar și câteva nuanțe. Unii recunosc că târgurile pot fi frumoase dacă ninge. Zăpada pare să fie ingredientul magic care transformă un eveniment comercial într-o amintire plăcută. Alții subliniază că părinții merg mai ales pentru copii, pentru tradițiile pe care vor să le creeze. Iar câțiva admit că, indiferent cât de comercial sună totul, atmosfera festivă are un farmec aparte, chiar și pentru atei, după cum mărturisește un utilizator care a vizitat târguri de la Viena până în Asia.

Pe cealaltă parte, există și cei care privesc realist cauzele fenomenului. Organizarea unui târg costă mult: curent, chirii, salubrizare, decoruri, concerte. Primăriile sunt acuzate că cheltuie bani publici, dar sunt criticate și atunci când lasă costurile în seama comercianților. Un comentator rezumă perfect dilema: „Cum o dai, nu e ok.”

Un fir comun apare totuși în discuții: târgurile de Crăciun sunt, înainte de orice, o afacere. O platformă uriașă de vânzări, în care comercianții încearcă să scoată profit, iar orașele mizează pe turiști și pe spectaculozitatea luminițelor. Atmosfera, tradiția sau Crăciunul autentic par să fie, pentru mulți dintre români, pe planul doi.

Și atunci, târgurile de Crăciun sunt overrated? Dacă ne luăm după românii din online, răspunsul este mai degrabă „da”. Scumpe, repetitive, înghesuite și începute prea devreme, ele par să fi pierdut o parte din magia de altădată.

Dar în același timp, rămân un magnet: milioane de oameni merg anual, fie pentru a crea amintiri cu copiii, fie pentru o fotografie, fie pentru acel kurtos care, indiferent de preț, reușește încă să ne atragă.

Poate că adevărata concluzie se află undeva la mijloc: târgurile de Crăciun nu mai sunt despre Crăciun. Sunt despre consum, despre socializare, despre poze și despre sentimentul, uneori autentic, alteori nu, că facem parte dintr-o poveste. Iar pentru unii, povestea merită prețul. Pentru alții, nici măcar magia zăpezii nu o mai poate salva.