Scumpirea euro, pe fond de nesiguranță. Cum a împins teama cursul peste pragul psihologic

Consultantul financiar Adrian Popa atrage atenția, într-o analiză publicată pe Facebook, că deprecierea recentă a leului este rezultatul direct al reacțiilor de panică de pe piețele financiare, nu al unei prăbușiri fundamentale a economiei sau a rezervei valutare. În opinia sa, reacțiile publice și comportamentul investitorilor au amplificat artificial presiunea pe moneda națională.

Criză BNR după alegeri. Leul românesc, scădere dramatică după ce turul II a fost câștigat de George Simion. Ce se întâmplă cu moneda națională

Moneda națională a fost puternic afectată luni, imediat după anunțarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigat de George Simion. Banca Națională a României a fost nevoită să intervină masiv pentru a evita o depreciere abruptă a leului. Ziua de luni a venit cu turbulențe majore pe piața valutară din România, în contextul rezultatului surpriză din primul tur al alegerilor prezidențiale. Victoria liderului AUR, George Simion, a declanșat o reacție imediată în rândul investi

Deprecierea de 6 bani a leului în raport cu euro a provocat valuri de neliniște pe piața financiară și în rândul populației, însă consultantul Adrian Popa susține că această mișcare nu reflectă un colaps economic sau o decizie greșită a BNR. Mai degrabă, spune el, avem de-a face cu o reacție de panică alimentată de contextul politic – mai exact, rezultatul primului tur de alegeri – și de mișcările agresive de hedging operate de companii și speculatori.

Adrian Popa consideră că singurul element mai periculos decât stagflația pe piețele financiare este panica: „Și fix asta s-a întâmplat zilele astea. Nu este o situație confortabilă, este evident că principala cauză este rezultatul primului tur, dar scroafa nu e chiar moartă în coteț”.

Într-un ton informal, consultantul financiar Adrian Popa transmite că deprecierea leului a fost amplificată de reacția emoțională a companiilor și populației, care s-au grăbit să cumpere valută din teamă că moneda națională se va prăbuși. În realitate, spune el, „atât timp cât Isărescu este la butoane și rezerva valutară este solidă, nu se pune problema unei deprecieri masive”.

Panica s-a răspândit încă de duminică seara, afirmă Popa, iar cererea masivă de valută a împins natural cursul în sus: „Toți mă întrebau dacă va pica leul, cât de rău va fi. Dar când toți cumpără valută, e firesc să se deprecieze leul. Ce să mai facă BNR-ul?”

Popa spune că BNR nu a reacționat haotic, ci strategic, după un plan deja stabilit. Informațiile oficiale despre rezervele valutare indică faptul că banca centrală a pregătit terenul încă din toamna anului trecut:

• Septembrie 2024: rezervă valutară de 65,78 miliarde euro (cu intrări de 6,05 mld. și ieșiri de 3,459 mld. euro);
• Octombrie 2024: scădere la 62,84 miliarde euro;
• Noiembrie 2024: 61,17 miliarde euro (luna alegerilor);
• Decembrie 2024: creștere la 62,13 miliarde euro;
• Ianuarie 2025: scădere explicabilă (60,83 miliarde euro) prin plăți aferente datoriei publice externe;
• Februarie 2025: creștere la 62,59 miliarde euro.

„Ieșiri de capital de 4 miliarde lunar sunt normale. Ce e specific acum este că BNR a lăsat leul să se deprecieze puțin, tocmai ca să potolească piețele. A fost o palmă de avertisment”, afirmă consultantul financiar Adrian Popa.

El mai precizează că informația potrivit căreia BNR ar fi intervenit cu 2 miliarde de euro într-o singură zi nu este exactă: „A fost o mișcare gândită cu mult timp înainte. Nu am date din interior de data asta, dar pun pariu că aveau scenarii pregătite pentru orice rezultat al alegerilor”.

Adrian Popa oferă și o explicație tehnică pentru creșterea bruscă a cursului: firmele au declanșat operațiuni de hedging – de la contracte forward și swapuri valutare, până la opțiuni de protecție. A fost un comportament generalizat, care a generat presiune masivă pe leu.

„Toți au vrut să-și securizeze capitalul. S-au făcut foarte multe hedginguri, unii au vândut lei la greu. Leul s-a depreciat puțin, dar brusc”, afirmă Popa, care ironizează situația cu un exemplu: „S.C. La Doi Bagabonți S.R.L., cu contracte în USD și protecție pe euro”.

Consultantul financiar Adrian Popa afirmă că putea profita personal de această situație, dar nu a făcut-o din motive de etică. „O să o fac înainte de turul 2, când va fi totul etic. Voi paria pe moneda țării mele, nu împotriva ei. Poate facem și un live să vedeți cum proceda și Soros când a pariat contra lirei sterline”.

În finalul analizei sale, Adrian Popa subliniază că stabilitatea piețelor depinde în această perioadă de reacția BNR și de figura guvernatorului. Într-un context politic volatil și cu un guvern slab sau inexistent, spune el, „cel mai mare pol de stabilitate din România rămâne Mugur Isărescu”.

„Ne descurcăm și fără guvern, și fără președinte, chiar și fără parlament. Dar atâta timp cât Isărescu controlează cash-ul, panica nu are de ce să existe. Așa cum spunea Rothschild: «Permiteți-mi să controlez banii unei națiuni și nu îmi pasă cine face legile»”.

Hedgingul reprezintă o strategie prin care companiile sau investitorii își protejează activele împotriva unor fluctuații nefavorabile ale pieței. În cazul valutei, hedgingul înseamnă, de exemplu, cumpărarea de euro la un curs fix pentru viitor, în ideea de a evita eventuale pierderi în cazul unei deprecieri accentuate a leului.

Astfel de operațiuni se realizează prin contracte forward, swapuri valutare sau opțiuni de protecție. În perioade tensionate – cum sunt cele de instabilitate politică sau de incertitudine economică – companiile care au expunere în valută preferă să se protejeze, ceea ce duce la o cerere crescută pentru euro sau dolari.

Această cerere mare, manifestată într-un timp scurt, pune presiune pe cursul de schimb. Deși leul poate avea o fundație stabilă – prin rezerve valutare solide sau inflație controlată – piața reacționează emoțional, iar deprecierea devine inevitabilă pe termen scurt.

În ultimele săptămâni, cursul oficial al BNR a oscilat în jurul pragului de 4,97 – 4,98 lei/euro, însă după primul tur al alegerilor, moneda națională a trecut pragul simbolic de 5 lei pentru un euro în tranzacțiile interbancare. Această depreciere a fost pusă pe seama presiunii speculative și a comportamentului de panică, nu a unei schimbări fundamentale în economia României.

Banca Națională a intervenit discret, dar vizibil, pentru a tempera piața și pentru a transmite un mesaj de stabilitate. Evoluțiile din următoarele săptămâni vor depinde atât de dinamica politică internă, cât și de contextul regional – inclusiv deciziile BCE și ale Fed privind dobânzile.