Criză BNR după alegeri. Leul românesc, scădere dramatică după ce turul II a fost câștigat de George Simion. Ce se întâmplă cu moneda națională
Moneda națională a fost puternic afectată luni, imediat după anunțarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigat de George Simion. Banca Națională a României a fost nevoită să intervină masiv pentru a evita o depreciere abruptă a leului.

Ziua de luni a venit cu turbulențe majore pe piața valutară din România, în contextul rezultatului surpriză din primul tur al alegerilor prezidențiale. Victoria liderului AUR, George Simion, a declanșat o reacție imediată în rândul investitorilor, care s-au grăbit să vândă lei și să își plaseze economiile în euro. Consecința: BNR a cheltuit nu mai puțin de 2 miliarde de euro pentru a stabiliza cursul valutar, potrivit unor surse oficiale citate de G4Media.
Intervenția masivă a BNR vine pe fondul unei situații politice incerte, cu potențial de impact major asupra economiei. Primele semnale de panică de pe piețele financiare indică faptul că o eventuală victorie a lui George Simion în turul al doilea ar putea fi percepută ca o ruptură față de direcția economică și geopolitică a României din ultimele decenii. În lipsa unor clarificări rapide din partea liderului AUR și a echipei sale, presiunea pe curs și pe stabilitatea financiară ar putea continua.
Reacția piețelor la rezultatul alegerilor: vânzări masive de lei, cerere mare de euro
Presiunea pe moneda națională a început încă de dimineață, imediat după ce rezultatele oficiale ale primului tur al alegerilor prezidențiale l-au indicat pe George Simion drept câștigător. Pe parcursul zilei, reacțiile s-au amplificat, iar investitorii – atât instituționali, cât și persoane fizice – au început să își retragă rapid banii în lei, preferând să se refugieze în euro.
Sursele citate au declarat că acest comportament a fost determinat de temerile legate de instabilitatea economică și politică pe care ar putea-o genera o eventuală victorie finală a lui George Simion, precum și de programul său populist.
În mod particular, declarațiile sale împotriva unor politici ale Uniunii Europene și promisiunea de a-l numi premier pe Călin Georgescu – cunoscut pentru idei economice radicale, precum naționalizările și poziționările împotriva NATO – au provocat o stare de incertitudine.
Dan Suciu a comparat situația de luni cu un episod similar din 2024: „O situație similară s-a întâmplat imediat după primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, când a câștigat Călin Georgescu”.
BNR confirmă intervenția și avertizează asupra dezechilibrelor externe
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale, a confirmat că instituția a resimțit o presiune sporită pe piața valutară. Acesta a explicat că, în ultima perioadă, fluxurile de capital s-au modificat semnificativ. „Intrările de capital au scăzut, iar ieșirile au crescut semnificativ. În consecință, pentru a tempera aceste mișcări trebuie atrasă lichiditatea din piață și dobânzile să crească. BNR va căuta un optim pentru această situație”, a declarat Dan Suciu.
Prin urmare, banca centrală a fost nevoită să vândă masiv euro din rezervele valutare pentru a contracara deprecierea leului. Intervenția de 2 miliarde de euro este una dintre cele mai mari din ultimii ani și reflectă nervozitatea accentuată a piețelor față de direcția politică în care ar putea merge România.
Riscurile prăbușirii leului: scumpiri în lanț și rate mai mari la credite
Evoluția cursului valutar este un factor esențial pentru economia românească. O depreciere accentuată a leului ar duce la scumpirea imediată a produselor și serviciilor importate, la creșterea inflației și la majorarea ratelor pentru creditele în euro, tot mai răspândite în rândul populației.
Pe termen mediu, o instabilitate valutară ar putea afecta și marile proiecte de infrastructură, în condițiile în care România depinde masiv de fondurile europene pentru a le finanța. Orice semnal de distanțare de politicile UE sau de diminuare a angajamentelor externe poate conduce la scăderea încrederii investitorilor și la dificultăți în atragerea de noi fonduri.
George Simion a transmis în repetate rânduri că va adopta o linie suveranistă și a criticat deschis anumite decizii ale Uniunii Europene. De asemenea, parteneriatul propus cu Călin Georgescu, care a vorbit despre naționalizarea terenurilor agricole și ieșirea României din NATO, adaugă un plus de incertitudine pentru mediul de afaceri.