Oana Gheorghiu acuză blocaje în companiile de stat. Sinecuri, probleme la Hidroelectrica și culisele listării la bursă

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu vorbește deschis despre rezistența pe care o întâmpină în tentativa de reformare a companiilor controlate de stat. Într-un dialog amplu despre reorganizări, insolvențe întinse pe decenii și tensiuni dintre instituții, oficialul susține că multe societăți publice au funcționat ani la rând fără control real din partea ministerelor care le coordonează.

De la firme aflate în insolvență de aproape două decenii până la situații în care autoritățile refuză să transmită documente către Guvern, vicepremierul descrie un sistem birocratic greu de mișcat și dominat de practici vechi. În paralel, România riscă să piardă sute de milioane de euro din PNRR dacă reformele promise Comisiei Europene nu vor fi duse la capăt până în vara anului 2026.

Oana Gheorghiu afirmă că una dintre cele mai clare dovezi ale managementului defectuos poate fi găsită la Electrocentrale Grup, societate aflată pe lista restructurărilor promise Bruxelles-ului. Potrivit vicepremierului, firma funcționează de ani buni într-o formulă care nu mai are legătură cu scopul inițial pentru care fusese creată.

Oficialul spune că aproximativ 80% din veniturile companiei provin din chirii încasate pentru clădiri, deși societatea figurează în domeniul energetic. În plus, banii obținuți nu ar acoperi nici cheltuielile interne, iar personalul existent administrează practic un portofoliu imobiliar, nu activități energetice.

În opinia vicepremierului, statul ar fi trebuit să decidă de mult dacă firma mai are vreun rol economic sau dacă trebuie reorganizată radical. Ea consideră că lipsa unor decizii ferme a permis perpetuarea unui model care consumă bani publici fără rezultate concrete.

Un alt exemplu invocat este Petrotrans, societate aflată în insolvență de aproape 20 de ani. Gheorghiu spune că sumele recuperate pe parcursul procedurilor au fost absorbite aproape integral de cheltuieli administrative: lichidatori, contabili sau servicii de arhivare. Mai mult, compania ar plăti din 2014 aproape 29.000 de euro anual pentru o conductă aflată pe terenul unei persoane private.

Vicepremierul susține că blocajele nu apar doar la nivelul firmelor, ci și în interiorul instituțiilor statului. După ce echipa sa a cerut Agenției de Administrare a Activelor Statului o situație actualizată a companiilor aflate în insolvență, răspunsul primit ar fi fost unul surprinzător.

În locul unei liste complete, instituția ar fi transmis un document de câteva pagini despre istoricul propriu și ar fi explicat că baza de date folosită provine din anii 2000-2001. Potrivit vicepremierului, actualizarea informațiilor ar necesita foarte mult timp, argument pe care oficialul îl privește cu suspiciune.

Gheorghiu afirmă că a trimis deja situația către avocații cu care colaborează și pregătește o sesizare către Corpul de Control al premierului. În viziunea sa, lipsa unor baze de date funcționale într-o instituție care administrează creanțe ale statului reprezintă o problemă gravă.

Tensiuni similare ar fi apărut și în relația cu Ministerul Transporturilor. Vicepremierul acuză faptul că nu a primit documentele solicitate privind selecția din Portul Constanța, deși cabinetul său coordonează reforma întreprinderilor publice.

Ministerul ar fi invocat protecția datelor personale pentru a refuza transmiterea informațiilor. Gheorghiu consideră reacția drept un blocaj administrativ și spune că urma să ceară o întâlnire directă cu fostul ministru al Transporturilor și cu premierul pentru clarificarea situației.

În paralel, oficialul vorbește despre o problemă mai amplă: ministere care nu au urmărit ani întregi performanța companiilor din subordine și consilii de administrație tratate mai degrabă ca instrumente politice decât ca structuri profesionale.

Discuțiile despre companiile de stat au intrat într-o zonă sensibilă după apariția informațiilor privind posibila listare accelerată a unor pachete minoritare din firme strategice precum Hidroelectrica sau Romgaz.

Oana Gheorghiu respinge ideea unei decizii politice definitive și spune că tema a reprezentat doar o analiză internă, folosită drept soluție de rezervă pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR.

România s-a angajat încă din 2021 să restructureze sau să listeze trei companii din domeniile energiei și transporturilor. Termenul-limită este 31 august 2026, iar neîndeplinirea obiectivului poate aduce pierderea a 70 de milioane de euro.

Vicepremierul afirmă că, până la preluarea mandatului său, nu fusese făcut aproape nimic pentru atingerea țintei convenite cu Bruxelles-ul. Din cauza timpului scurt rămas, echipa guvernamentală ar fi analizat inclusiv varianta unor vânzări accelerate de acțiuni către investitori instituționali.

Gheorghiu insistă asupra ideii că procedura ABB, folosită pe piețele financiare pentru plasarea rapidă a unor pachete de acțiuni, nu presupune tranzacții netransparente. În explicațiile sale, băncile intermediază procesul și organizează licitații între investitori, fără intervenția directă a Guvernului asupra prețului.

Oficialul compară diferența dintre listarea accelerată și oferta publică inițială cu vânzarea unei case. Cine vinde imediat, fără renovări și pregătiri ample, poate obține un preț mai mic. Cine investește timp și bani pentru pregătirea activului poate câștiga mai mult, însă fără garanția unei piețe favorabile peste doi ani.

În interiorul Guvernului au existat mai multe discuții privind posibilitatea unor listări suplimentare. Gheorghiu spune că a discutat încă din februarie cu vicepremierul Marian Neacșu despre eventualitatea vânzării unor pachete minoritare, mai ales că programul de guvernare permite asemenea operațiuni.

Ulterior, o listă exploratorie ar fi fost trimisă către vicepremieri și discutată în comitete interministeriale unde participau reprezentanți ai mai multor ministere, ai Bursei de Valori București și ai AMEPIP.

Vicepremierul afirmă că nimeni nu s-a opus explicit în timpul întâlnirilor tehnice. Totuși, tema a devenit rapid subiect de controversă publică după apariția informațiilor despre companiile analizate.

În paralel, România încearcă să obțină validarea Comisiei Europene pentru restructurarea unor firme considerate mai ușor de reorganizat până în vara anului viitor: Tipografica CFR, Telecomunicații CFR și Electrocentrale Grup ELCEN.

Gheorghiu admite că alegerea unor societăți mai mici reflectă dificultatea reformării rapide a marilor companii strategice. Potrivit vicepremierului, problema principală nu ține neapărat de lipsa soluțiilor economice, ci de absența unei asumări politice ferme.

Oficialul susține că multe societăți au bilanțuri afectate de active neevaluate corect, litigii fără provizioane și situații financiare cosmetizate pentru a ascunde pierderi mari.

Vicepremierul descrie reforma companiilor de stat drept o schimbare de mentalitate care întâmpină rezistență aproape la fiecare pas. În opinia sa, timp de peste trei decenii, multe societăți publice au funcționat într-un sistem bazat pe protecție politică și tolerarea pierderilor.

Ea spune că ministerele au tratat superficial rolul de acționar și au semnat contracte de mandat fără indicatori de performanță reali pentru manageri și consilii de administrație.

În multe cazuri, firmele aflate pe pierdere ar fi primit constant bani suplimentari din bugetele publice fără condiții stricte privind eficiența sau restructurarea. Gheorghiu compară practica cu situația unei persoane dependente de jocuri de noroc care continuă să primească împrumuturi fără limite.

Un capitol sensibil rămâne reforma guvernanței corporative. România riscă să piardă alte câteva sute de milioane de euro din PNRR dacă nu reduce numărul administratorilor interimari din companiile de stat.

Vicepremierul susține că situația este complicată mai ales la nivel local, unde există numeroase firme foarte mici, uneori cu doar câțiva angajați. În asemenea cazuri, costurile unui consiliu de administrație complet ar putea depăși capacitatea financiară a societății.

Guvernul a cerut Comisiei Europene aplicarea principiului proporționalității pentru companiile locale foarte mici. Bruxelles-ul urmează să decidă dacă acceptă formule simplificate de administrare.

Discuțiile ating și cazul Hidroelectrica, companie unde anularea unei proceduri de selecție pentru directori a atras critici inclusiv din partea Comisiei Europene.

Gheorghiu spune că nu poate interveni direct în deciziile unei companii listate, însă admite că ministerele trebuie să exercite un control mai riguros prin indicatorii de performanță stabiliți pentru consiliile de administrație.

Vicepremierul mai afirmă că a sesizat Ministerul Energiei și AMEPIP în legătură cu un membru din Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica trimis în judecată într-un dosar DNA. Potrivit contractului de mandat, suspendarea ar trebui analizată automat într-o asemenea situație.

Vicepremierul susține că reforma începută acum reprezintă doar primul pas și admite că schimbările nu pot apărea peste noapte. Totuși, presiunea termenelor din PNRR și riscul pierderii fondurilor europene obligă Guvernul să accelereze procesul într-un ritm pe care administrația românească nu l-a avut până acum.

Interviul integral poate fi urmărit pe Hotnews.