Restaurări eșuate? Cetatea medievală Deva și bojdeuca lui Creangă: „Pare un tort de la nunta unor cocalari. Este o cruntă bătaie de joc”
După restaurarea celor două mari importante puncte de atracție turistice, Cetatea medievală Deva și bojdeuca lui Ion Creangă, românii și-au arătat nemulțumirea pe internet. Oamenii spun că cele două locații de patrimoniu nu mai seamănă cu ce au fost, de fapt, iar după recondiționare au fost schimbate elementele importante care defineau clădirile istorice. Mai jos, before and after!
Restaurarea Cetății Devei: inovație și controverse la nivel național
Cetatea medievală Deva, un simbol marcant al orașului și al istoriei sale bogate, a trecut recent printr-un proces amplu de restaurare. Lucrările, începute acum un deceniu și finanțate din fonduri europene și locale, au transformat radical acest monument istoric. Acum, cetatea se pregătește să-și redeschidă porțile pentru vizitatori, începând cu anul 2024.
În perioada 2013-2016, primele etape ale proiectului de restaurare s-au concentrat pe incintele exterioare ale cetății. Cu o investiție de aproximativ 40 de milioane, au fost reabilitate zidurile, porțile monumentale, camera de artilerie, bastionul, aleile și treptele. De asemenea, a fost construit un pod de acces între incintele II și III, utilizând fonduri din bugetul local al Devei.
Mai recent, în 2022, a început restaurarea Incintei I, localizată în vârful conului vulcanic pe care este situată cetatea. Această zonă adăpostește Palatul Princiar și unele dintre cele mai vechi structuri ale cetății. Investiția de peste 23 de milioane de lei a avut ca scop revitalizarea acestei părți a cetății, însă rezultatele au stârnit reacții mixte în rândul locuitorilor din Deva.
Primarul Florin Oancea și-a exprimat entuziasmul său față de apropierea finalizării lucrărilor, subliniind importanța acestui proiect pentru oraș și pentru valorificarea patrimoniului său istoric. El a menționat că reabilitarea Incintei I este o etapă esențială pentru reîntegrarea cetății în circuitul turistic și pentru promovarea turismului cultural-istoric în zonă.
Cu toate acestea, noile modificări nu au fost pe placul tuturor. Oamenii considerând că unele dintre modificări, cum ar fi folosirea pavajului de piatră și inserțiile de lemn, nu respectă spiritul medieval al cetății. Aceste nemulțumiri s-au manifestat în diverse comentarii pe rețelele sociale, unde localnicii și-au exprimat dezacordul față de rezultatul lucrărilor.
Unii locuitori ai Devei au exprimat nemulțumirea față de ceea ce ei consideră a fi o „bătaie de joc” și o abordare inadecvată în ceea ce privește conservarea și restaurarea unui monument atât de valoros. Alții au fost mai indulgenți, recunoscând nevoia de modernizare și funcționalitate a cetății.
Primarul Oancea a subliniat că toate lucrările au fost realizate cu avizele necesare și sub supravegherea specialiștilor din Comisia Națională a Monumentelor Istorice. El a menționat că restaurarea a inclus elemente precum turnul porții, curtea mică, magazia de arme, palatul princiar, pivnițele, corpul de gardă, arestul și temnița, precum și repararea versantului afectat de explozia din 1849.
Pe lângă restaurarea cetății, municipalitatea a investit și în modernizarea infrastructurii turistice. O nouă telecabină, cu o capacitate de transport de până la 30 de turiști, înlocuiește vechea instalație din 2003. Această îmbunătățire, finanțată din bugetul local, este văzută ca un pas important pentru creșterea accesibilității și atractivității cetății pentru vizitatori, scrie Historia.ro.
Bojdeuca lui Ion Creangă: o modernizare controversată
Recenta modernizare a Bojdeucii lui Ion Creangă din Iași, primul muzeu literar din România, a generat un val de reacții negative pe internet.
Așa arată acum bojdeuca lui Creangă, după restaurare:
Locuitorii critică noile elemente moderne adăugate, cum ar fi parchetul și ferestrele termopan, considerând că acestea nu reflectă autenticitatea vieții lui Ion Creangă. Constructorul și autoritățile susțin, însă, că s-a încercat păstrarea elementelor autentice în cadrul proiectului de reabilitare.
Bojdeuca lui Ion Creangă, situată în cartierul Țicău din Iași, reprezintă un monument de patrimoniu de o valoare inestimabilă.
După un amplu proces de reabilitare, muzeul se pregătește să-și redeschidă porțile pentru public în luna decembrie. Cu toate acestea, noul aspect al muzeului a stârnit critici și controverse în rândul comunității online.
Bojdeuca lui Creangă, înainte de noua restaurare
Reacții vehemente din partea ieșenilor: Fotografiile postate pe rețelele de socializare au dezvăluit un interior mult schimbat, cu elemente moderne precum parchet și ferestre termopan, care au stârnit dezamăgirea și frustrarea multor ieșeni.
Aceștia susțin că astfel de modificări nu reflectă fidel condițiile în care a trăit marele povestitor Ion Creangă, iar casa nu mai prezintă autenticitatea de odinioară.
Critici și ironii pe internet: Comentariile pe internet variază de la dezgust față de folosirea parchetului, la ironii privind luxul neașteptat al căsuței. Unii ieșeni au mers chiar atât de departe încât să sugereze că Bojdeuca ar fi acum potrivită pentru închiriere pe platforme precum Airbnb, în loc să servească scopului său educativ și cultural.
Gheorghe Baian, directorul firmei de construcții responsabile de reabilitare, a subliniat, într-un interviu pentru Iași TV Life, că s-au făcut eforturi considerabile pentru a păstra elementele autentice ale bojdeucii.
Acesta a menționat păstrarea materialelor originale pentru pereți și tencuieli și menținerea cuptorului vechi și a vetrei, cu toate acestea adăugând un sistem modern de încălzire și refacerea cerdacului în stilul original.
Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, și-a exprimat mândria față de finalizarea proiectului de restaurare, subliniind importanța conservării patrimoniului cultural.
El a amintit că lucrările au fost efectuate cu fonduri europene și că, prin acest proiect, s-au realizat lucrări extinse de reabilitare și modernizare, inclusiv refacerea amfiteatrului și îmbunătățirea spațiilor verzi.
Bojdeuca lui Creangă, Iași, 1968
Bojdeuca lui Ion Creangă nu este doar primul muzeu literar din România, ci și un simbol al vieții și operei lui Ion Creangă.
Casa, în care marele scriitor a trăit între anii 1872 și 1889 și care l-a găzduit și pe Mihai Eminescu, reprezintă o fereastră către trecut și tradițiile culturale românești.
Restaurările anterioare, realizate în 1942 și 1985, au păstrat intact spiritul locului, cu toate că noua restaurare pare să fi schimbat acest echilibru, scrie Adevărul.ro.
